Academia Română a publicat recent online a doua parte a celui de-al treilea volum al „Strategiei de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”. Academicienii explică în raportul „Direcţia, obiective, ţinte ale calităţii vieţii: România 2038” din strategia antemenţionată că una dintre principalele cauze ale salariilor mici din România este ponderea prea mare a profitului companiilor în valoarea creată prin muncă a salariaţilor lor.
„De ce nivelul salariilor este atât de scăzut în România? Explicaţia standard în discursul public actual este centrată pe formularea confuză a nivelului scăzut al productivității muncii. Formularea trimite emoţional la responsabilitatea salariatului. În fapt, trebuie limpezite cauzele aşa-zisei productivităţi scăzute. Desigur, şi salariatul poate avea o vină. Dar cauzele stau în altă parte: prăbuşirea sferelor cu munci de valoare (dezindustrializarea a produs un dezastru al capacităţii de muncă), tehnologia depăşită în multe domenii și, în primul rând, deficitul de management. Se ignoră însă o altă cauză care explică probabil în cea mai mare parte salariile mici: raportul dintre muncă şi profit (îngroşarea aparţine autorilor analizei). În primul rând (cauza salariilor mici este) o politică proprofit, accentuată în favoarea profitului, complementar cu prăbuşirea capacităţii de negociere a angajaţilor. Poziţia sindicatelor s-a marginalizat rapid. O creştere comodă a producţiei prin sacrificarea muncii”, spun autorii raportului „Direcţia, obiective, ţinte ale calităţii vieţii: România 2038”, publicat de Academia Română în a doua parte a celui de-al treilea volum al „Strategiei de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”.
Peste 62% din valoarea creată prin muncă de salariaţii români se duce în profitul angajatorilor, iar restul – în salariile angajaţilor, potrivit unui raport Eurostat citat de Academia Română. Spre comparaţie, doar 41% din valoarea creată prin muncă de salariaţii din restul statelor europene se duce în profitul angajatorilor. Peste 20 de ani, România ar trebui să scadă cu peste 20 de puncte procentuale ponderea profitului angajatorilor din valoarea creată prin muncă de salariaţi, pentru a ne apropia de media europeană înregistrată în prezent, spune Academia Română în raportul citat.
„Un obiectiv important al reechilibrării standardului de viaţă al românilor este modificarea drastică a raportului muncă – profit: de la 62,2% în favoarea profitului companiilor în 2014, la circa 40% în perspectiva anului 2038. Distribuţia valorii nou create între profit şi angajaţi trebuie adusă la nivelul practicii europene”, atrag atenţia autorii raportului citat.
Politica salarială în următorii 20 de ani se va baza pe refacerea capacităţii de negociere colectivă a salariilor şi a condiţiilor de muncă, complementar cu creşterea ocupării forţei de muncă, mai precizează Academia Română.
„Obiectivul cheie, o Românie prosperă şi echilibrată, poate fi realizat doar printr-o schimbare radicală a politicii salariale: o politică promuncă, de la politica salariului mic (din prezent n. red.), la politica creşterii progresive a salariilor, pentru a se atinge standardele europene. Politica salariului mic nu este o condiţie a creşterii economiei, ci o ideologie a economiei leneşe, o economie proprofit, lipsită de motivarea inovaţiior ca sursă primară a creşterii economice, a explotării forţei de muncă, susţinută cu mijloace politice. Creşterea salariilor trebuie consideată nu ca un factor care ar descuraja investiţiile şi scăderea eficienţei economice, ci un factor de motivare a inovaţiei şi a parteneriatului pentru eficienţă”, atrag atenţia autorii raportului „Direcţia, obiective, ţinte ale calităţii vieţii: România 2038”, publicat de Academia Română.
Politica veniturilor trebuie axată pe principiul „orice muncă asigură un minim de prosperitate”, mai spun autorii raportului citat.
A doua parte a celui de-al treilea volum al „Strategiei de dezvoltare a României în următorii 20 de ani” a fost publicată la finalul anului 2016, iar online, pe site-ul Academiei, zilele trecute.
Precizare: îngroşările aparţin autorilor raportului „Direcţia, obiective, ţinte ale calităţii vieţii: România 2038”, publicat de Academia Română.