Arhitecţii spun că locuinţele noi din Bucureşti sunt scumpe şi proaste, după ce că au fost construite fără infrastructura necesară

Dorinţa bucureştenilor de a evada din cutiile de chibirituri construite pe bandă rulantă în perioada comunismului a fost exploatată de dezvoltatorii imobiliari în perioada 2000 – 2010. „Vilă la preţ de apartament” a fost un slogan folosit de aceştia pentru a-i atrage pe bucureşteni la marginea oraşului. Alții și-au construit propriile locuințe. La fel și Alexandra Popa, care împreună cu soțul ei a vrut să beneficieze de avantajele locuirii la casă. Au renunțat la acest vis datorită timpului mare petrecut de acasă până la muncă. 

„Ne-am cumparat teren și am construit propria noastră casa de vis într-un loc în care ni se părea minunat. Aproape de pădure, liniște și cu suficient teren încât să ne putem bucura de propriile noastre roade. Din păcate, timpul pierdut zilnic cu naveta, aproape o oră și jumătate, ne lăsa puțin timp pentru a ne îngriji de grădină, dar totuși ziceam că lăsăm totul pentru weekend”, spune Alexandra. 

Raportul arhitecților arată că „așa s-au ars etape în extinderea planificată a orașului către periferii, pentru că ritmul de creștere a noilor ansambluri rezidențiale de blocuri de vile individuale (construite în regie proprie sau fără autorizație de construcție), a fost mult mai mare decât puterea sau voința administrativă a autorităților locale ale judetului Ilfov, cel mai mare furnizor de vile și cartiere rezidențiale„, se arată în raportul Ordinului Arhitecţilor din Bucureşti. 

Însă noile locuinţe nu sunt cu mult diferite faţă de cele construite de Ceauşescu. Sunt tot înghesuite, cu suprafeţe mici, cu bucătării lipsite de ventilaţie sau lumină naturală. Iar arhitectura este realizată sub criteriile de calitate. Preţul scăzut de execuţie generală, de 500-800 de euro/mp, este dat de materiale şi finisaje de slabă calitate. Raportul citat mai arată că şi la compartimentări sunt probleme. Acestea sunt realizate din pereţi subţiri, care nu durează, şi care pe termen lung vor necesita lucrări de întreţinere. 

„În schimb, la vânzare prețurile medii variază între 1.400 – 2.000 de euro/mp, diferența fiind a dezvoltatorului. În multe cazuri însă, calitatea proiectelor de arhitectură și organizarea interioară a spațiului sunt sub standardele acceptare”, se mai arată în raporturl arhitecţilor. 

Raportul mai arată că în orașe precum Viena sau Berlin, nu se poate obține nicio autorizație de construcție dacă infrastructura nu este deja creată. Adică dacă nu sunt drumuri asfaltate, curent electric, gaze, canalizare, internet și cablu TV.

Iar această lipsă a utilităților promise i-a făcut pe mulţi bucureşteni să se întoarcă în 2018, în oraş. La fel a făcut și Alexandra, care spne că totul s-a schimbat atunci când s-a născut primul copil, iar tinerii au realizat că acea comunitate nu se potrivește cu modul în doreau să-și crească copilul.

„Astfel că, ne-am mutat înapoi în oraș, și după ce am prospectat piața imobiliară și cele mai bune zone, am ales un bloc dintr-un complex nou, la cinci minute de metrou, aproape de grădinițe, la câteva sute de metri de parc. În plus, bunicii sunt aproape, iar comunitatea în care am intrat este asemănătoare gândirii noastre și nivelului nostru de educație”, mai spune tânăra. 

„Același efect îl au și lipsa drumurilor asfaltate, a utilităților, precum și aglomerația cauzată de lipsa mijloacelor de transport din cartierele nou create. Zone ca Domnești – Prelungirea Ghencea, Militari, Bragadiru, Popești Leordeni sunt sufocate dimineața, șansa de a ajunge la timp la serviciu fiind reală dacă se pleacă cu două ore înainte de acasă. Acest ritm nu poate fi menținut pe termen lung, tendința fiind acum de depopulare a unor cartiere întregi, mai ales în zona de vest, unde se așteaptă inert inaugurarea metroului din Drumul Taberei, de ani de zile”, se mai arată în raportul citat. 

Unul dintre exemplele date este cel al cartierului fantomă ANL Henri Coandă, unde construcţiile stau părăsite, unde nu există drumuri, şi nici utilităţi. 

Ce soluţii propune Ordinul Arhitecţilor din Bucureşti 

1. Cartarea ansamblurilor rezidențiale realizate și din punct de vedere al standardelor de calitate, echilibrarea prețurilor acestora raportate la venitul mediu real din România;
2. Mărirea aportului de inventivitate în soluțiile de locuire cu contribuția esențială a arhitecților; dinamica socială permite aplicarea unor soluții constructive care pot fi regenerate periodic și adaptate noilor nevoi sau destinații;
3. Corelarea compartimentelor de apartamente cu vârstele categoriilor de utilizatori ai ansamblurilor și cu dotări specifice incluse;
4. Modificarea Legii Locuinței pentru a acoperi zonele gri ale dezvoltărilor imobiliare, cu accent pe calitate.