Băncile practică acum cea mai mare marjă netă de dobândă din ultimii 12 ani. Creditul în euro a ajuns cel mai ieftin împrumut

Creditul neguvernamental a ajuns la un nivel record în martie, de 236,7 miliarde de lei, după a treia lună consecutivă de creştere, într-un ritm de 1,4%, conform datelor BNR. Creditul în monedă naţională a crescut cu 2,6% lună/lună la 150,6 miliarde lei, evoluție susținută de nivelul redus al costurilor reale de finanțare (accelerarea inflației a contrabalansat creșterea ratelor nominale de dobândă). Creditul acordat populației a urcat cu 3.5% lună/lună la 84,3 miliarde lei, iar componenta companii a consemnat un avans lunar de 1.4% la 66.3 miliarde lei.

Aşa cum arată economistul şef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu, dinamica an/an a soldului creditului neguvernamental s-a consolidat la 6,1% în martie. „Creditul denominat în lei a urcat cu 15,9% an/an, pe fondul evoluției economiei la un ritm peste potențial și nivelului redus al costurilor reale de finanțare: creditul acordat populației a crescut cu 23,3% an/an (cel mai bun ritm din februarie 2017), dar componenta companii a decelerat la 7,8% an/an (cel mai redus ritm din mai 2017). Pe de altă parte, soldul creditului denominat în valută s-a redus cu 7,7% an/an în martie: componentele populație și companii s-au ajustat cu 11,3% an/an, respectiv cu 4,1% an/an.”, precizează acesta. La final de martie creditul denominat în lei reprezenta 63.6% din totalul creditului neguvernamental (cea mai ridicată pondere din ultimele decenii).

Românii încep să prefere economisirea în valută

Conform datelor publicate de BNR, soldul depozitelor neguvernamentale a scăzut cu 0,7% lună/lună la 303,7 miliarde lei în martie. Evoluția a fost determinată îndeosebi de declinul depozitelor denominate în lei, cu un ritm lunar de 1% la 206 miliarde lei, pe fondul nivelului redus al ratelor reale de dobândă (în contextul accelerării inflației): componenta populație s-a diminuat cu 0,1% lună/lună la 113,6 miliarde lei, iar segmentul companii a scăzut cu o dinamică lunară de 2,1% la 92,4 miliarde lei.

„Pe de altă parte, soldul depozitelor denominate în valută s-a consolidat la 97,7 miliarde lei în martie: creșterea înregistrată pe segmentul populație cu 1,1% lună/lună la 68,9 miliarde lei a contrabalansat ajustarea componentei companii cu un ritm lunar de 2,6% la 28,8 miliarde lei”, spune Andrei Rădulescu. Dinamica an/an a soldului depozitelor neguvernamentale s-a temperat de la 12,9% în februarie la 10,8% în martie: depozitele în lei au urcat cu 10,2%, iar cele în valută s-au majorat cu 11,9%. În abordarea alternativă, soldul total al depozitelor companiilor s-a ajustat cu 2,7% în ultimele 12 luni la 121,2 miliarde lei, în timp ce componenta populație a crescut cu 2,3% la 182,5 miliarde lei în primul trimestru al anului curent, dacă luăm în calcul evoluţia ultimelor 12 luni.

„Prin urmare, raportul credite-depozite a crescut de la 76,1% în februarie la 77,9% în martie, evoluție determinată de majorarea înregistrată pe segmentul lei (de la 70,4% la 73,1%)”, spune Rădulescu. El precizează că raportul credite-depozite în valută a stagnat la 88,1% în martie, nivelul minim din ultimele decenii. În dinamică an/an raportul credite-depozite a scăzut cu 3,3 puncte procentuale în martie, evoluție determinată de ajustarea componentei valutare cu 18,7 puncte procentuale, parțial contrablansată de creșterea din sfera segmentului lei cu 3,8 puncte procentuale.

Marja netă de dobândă a ajuns la 6,36%, cel mai mare nivel din decembrie 2006

Statisticile BNR indică și evoluția divergentă a marjelor nete de dobândă aplicate în sectorul bancar intern în luna martie: creștere pe segmentul lei versus scădere în sfera valutară. „Considerăm că această evoluție a fost determinată, în principal, de divergența de politică monetară pe termen scurt: ciclul monetar post-criză din România lansat de BNR încă din toamna anului trecut (prin îngustarea coridorului format de ratele de dobândă în jurul ratei de dobândă de referință, urmată de majorarea ratei de dobândă) vs. continuarea politicii monetare relaxate în Zona Euro”, spune economistul.
Pe segmentul credite-depozite în sold în lei marja netă de dobândă a crescut cu 21 puncte bază lună/lună la 6,36 puncte procentuale în martie, cel mai ridicat nivel din decembrie 2006. „Evoluția a fost determinată de creșterea ratei de dobândă la credite cu un ritm lunar de 22 puncte bază la 7,87% (maximul din iulie 2013). Rata de dobândă la depozite a urcat cu două puncte bază lună/lună la 1,51% (cel mai ridicat nivel din ianuarie 2016)”, explică Rădulescu.

Totodată, marja netă de dobândă la creditele-depozitele noi denominate în moneda națională s-a majorat cu o dinamică lunară de 32 puncte bază la 7 puncte procentuale în martie (maximul din aprilie 2006). Rata de dobândă la credite a urcat cu 27 puncte bază lună/lună la 8,44% (cel mai ridicat nivel din martie 2011), în timp ce rata de dobândă la depozite s-a redus cu cinci puncte bază față de februarie la 1,44% (nivelul minim din decembrie 2017).

În schimb, la creditele în euro, rata de dobândă la depozite s-a consolidat la 0,16%, în timp ce la credite a urcat cu doar 6 puncte de bază aducând marja netă de dobândă până la nivelul de 2,39%, minim istoric. Totodată, dobânda împrumuturilor în euro a atins un nivel minim record, de 2,55%.

Mai exact, în timp ce creditele în euro se ieftinesc, cele în lei se scumpesc, iar profiturile bancare sunt ghidate după împrumuturile majoritare în lei.

Conform statisticilor BNR, rata creditelor neperformante s-a consolidat la 6,2% în februarie, nivelul minim din ultimii nouă ani (în scădere cu 3,3 puncte procentuale an/an). „În ceea ce privește performanța financiară a sectorului bancar intern se observă continuarea tendinței de ameliorare în 2017, evoluție susținută de: accelerarea economiei, majorarea marjei nete de dobândă, nivelul redus al costurilor reale de finanțare, gradul ridicat de concurență din sectorul bancar și tendința de scădere a ratei creditelor neperformante”, arată Adrian Rădulescu.

„Ne așteptăm la creșteri ale creditului neguvernamental cu ritmuri medii anuale în decelerare de la 4,7% în 2017 la 3,9% în 2018, 2,2% în 2019, respectiv 0,2% în 2020, într-o evoluție influențată atât de factori externi (maturitatea ciclului post-criză și normalizarea politicii monetare în SUA, cu impact asupra costurilor de finanțare în plan global, dar și la nivelul percepției de risc investițional pe piețele emergente), precum și de elemente interne (rebalansarea politicii economice, în contextul acumulării de dezechilibre macroeconomice, cu impact asupra ratelor de dobândă).

Economistul şef apreciază că raportul credite-depozite îşi va continua tendința de scădere pe termen mediu, până la un nivel inferior pragului de 70% (ca medie anuală) în 2020. „În ceea ce privește sectorul bancar subliniem o serie de provocări în trimestrele următoare: creșterea costurilor (reglementare și personal); intensificarea volatilității și tendința de majorare a ratelor de dobândă la titluri de stat, cu impact asupra valorii portofoliilor de obligațiuni; excesul de lichiditate; concentrarea economisirii; maturitatea ciclului economic și lipsa de marjă de manevră de intervenție pentru politica economică; accelerarea concurenței exercitată de Fintech”.

Într-o analiză recentă, Ernst & Young evidențiază principalele aspecte cu care se confruntă sectorul bancar (global) în 2018: securitatea cibernetică; implementarea transformării digitale; recrutarea, dezvoltarea și reținerea talentelor; ameliorarea eficienței prin adoptarea de noi tehnologii; gestiunea riscurilor reputaționale; respectarea reglementărilor; optimizarea structurii bilanțiere; ameliorarea managementului riscului.