Bulgaria va umili România în 2015 la construcţia de autostrăzi. Câţi kilometri se deschid în acest an

Ţinta Guvernului bulgar în materie de infrastructură rutieră pentru 2014 este deschiderea a 140 de kilometri de autostradă şi a alţi 340 de kilometri de drum, potrivit unui anunţ făcut luni de ministrul dezvoltării regionale din Guvernul de la Sofia, Liliana Pavlova, potrivit presei locale.

În primul rând, bulgarii spun că până în luna octombrie vor fi deschişi traficului 48 de kilometri din autostrada Struma, (în sud-vestul ţării) care să lege oraşele Dupniţa şi Blagoevgrad. Acelaşi termen a fost avansat şi pentru tronsonul de 15 km dintre localităţile Sandanski şi Petrich.

Struma este o autostradă importantă şi pentru noi, dat fiind că, în perioada estivală, mulţi români aleg să meargă în vacanţă în Grecia cu maşina personală, or această autostradă uşurează accesul dinspre Sofia spre graniţa cu Grecia, pe una dintre cele mai folosite rute de către şoferii români.

Oficialul bulgar a mai anunţat că în luna august a acestui an va fi terminată şi autostrada Mariţa, care face legătura dintre Sofia şi sud-estul Bulgariei (graniţa cu Grecia şi Turcia). Este un drum foarte important pentru toată zona balcanică, dat fiind că de acolo, prin Istanbul, autostrada este una dintre legăturile rapide dintre Asia şi Europa.

Ministrul bulgar a mai spus că se va lucra şi la autostrada Hemus, unele tronsoane urmând să fie deschise până în 2017 iar toată autostrada până în 2020. Odată terminată, ea va lega Sofia de oraşul-port Varna.

O comparaţie cu planurile autorităţilor de la Bucureşti în materie de construcţie de autostrăzi arată că şi în 2015 bulgarii vor fi mai harnici decât noi. ECONOMICA.NET a cerut Companiei Naţionale de Autostrăzi încă de la jumătatea lunii decembrie un calendar al deschiderilor de tronsoane de autostradă, dar oficialii instituţiei nu au răspuns solicitării. Totuşi, potrivit unei informări transmisă presei la începutul lunii noiembrie, în 2015 vor fi deschişi traficului doar 17 kilometri de autostradă, un tronson din lotul Nădlac-Arad şi porţiunea din Autostrada A3 între şoseaua de centură a Bucureştiului şi oraş.

„Tronsoanele de autostrada planificate a fi deschise traficului rutier în anul 2015 sunt: autostrada Nădlac – Arad şi drum de legatura lot 2: km 22+218 – km 38+882 – 10,664 km; autostrada Bucuresti – Ploiesti, tronson Bucuresti – Ploiesti, Sectiunea I, km 0+000 – km 19+500 – 6,5 km”, a comunicat Compania de Drumuri pentru Mediafax, în noiembrie.

Anul trecut, în România s-au deschis două tronsoane de autostradă, în lungime totală de 50 km. Este vorba despre două bucăţi de pe vechiul coridor IV paneuropean, care să lege Constanţa de Nădlac, la graniţa cu Ungaria, prin Bucureşti, Piteşti, Sibiu, Deva, Lugoj, Timişoara şi Arad.

Primul tronson inaugurat a fost lotul 3 al autostrăzii Orăştie-Sibiu, între Cunţa şi Sălişte, 22 km, care permite circulaţia neîntreruptă pe autostradă între Sibiu şi Deva, pe 126 km. Este a treia autostradă cu o lungime mai mare de 100 km din ţară, după Bucureşti-Constanţa şi Bucureşti-Piteşti.

Al doilea tronson inaugurat a fost lotul I al autostrăzii Nădlac-Arad, Nădlac-Pecica, alături de o bucată de 6 km din lotul II al aceluiaşi tronson, în total 28 km. Acest tronson este ultimul din România, cel mai la vest, şi va conecta autostrada de pe vechiul coridor IV de autostrăzile din Ungaria şi, mai departe, de Vestul Europei. Iniţial, lucrările trebuiau finalizate ]n acest an, dar constructorii s-au grăbit, iar circulaţia a fost deschisă în luna decembrie din 2014, cu o limitare de viteză de 100 km/h.

În acest an, pe lângă construcţia tronsoanelor rămase pe traseul vechiului coridor IV, CNADNR va lansa licitaţiile pentru proiectarea şi execuţia tronsoanelor Ogra – Câmpia Turzii (lot 1,2,3), Târgu Mureş – Ungheni, Ungheni – Ogra, şi Suplacu de Barcău – Borş din autostrada Transilvania.