Bundesbank: Trebuie adoptate rapid măsuri de „bail-in” pentru băncile din Grecia

La 1 ianuarie 2015, în Grecia şi în restul statelor membre ale Uniunii Europene a intrat în vigoare o lege de implementare a Directivei privind redresarea şi rezoluţia bancară, care prevede, printre altele, constituirea unui fond de rezoluţie în care băncile trebuie să contribuie cu o sumă reprezentând 1% din valoarea depozitelor garantate, într-un termen de 10 ani. La aceste sume se adaugă măsurile de bail-in, precum confiscarea depozitelor negarantate de peste 100.000 de euro, care vor face posibilă salvarea unei bănci în dificultate exclusiv din fondurile investitorilor privaţi fără a se apela la fondurile publice, cum s-a întâmplat până acum.

La 1 iulie, Guvernul României a aprobat proiectul de lege privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, ce transpune în legislaţia naţională Directiva UE.

‘În opinia mea, acest instrument (bail-in) ar trebui să fie disponibil cât mai curând cu putinţă şi nu doar de la 1 ianuarie 2016, data implementării obligatorii a Directivei’, a declarat Andreas Dombret, într-un discurs rostit la Munchen.

Pe de altă parte, ministrul elen al Economiei, George Stathakis, a afirmat miercuri că BCE, acordând sprijin suplimentar băncilor elene, ar fi putut da un semnal pozitiv Guvernului de la Atena cu două săptămâni înaintea semnării celui de-al treilea acord de asistenţă financiară între Grecia şi creditorii internaţionali.

‘BCE ar fi putut face acest pas cu 10-15 zile înainte de semnarea acordului’, a declarat Stathakis, la postul de televiziune SKAI TV. Acesta a adăugat că acordul a evitat perspectiva introducerii unei taxe pe depozitele bancare.

Liderii zonei euro au ajuns, luni, în unanimitate, la un acord cu privire la un nou program de asistenţă financiară ce va fi acordat Greciei de creditorii internaţionali (UE, BCE şi FMI). Eurogrupul a cerut transferarea unor active elene în valoare de până la 50 miliarde de euro într-un fond independent. Jumătate din Fondul de privatizare, de 50 de miliarde de euro, va fi utilizată pentru recapitalizarea băncilor elene, care apoi vor fi privatizate, a anunţat luni cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

După recapitalizarea băncilor, banii rămaşi în Fondul de privatizare vor fi reinvestiţi în Grecia de Guvernul de la Atena şi vor fi folosiţi pentru reducerea datoriei. Fondul va fi supervizat de autorităţile europene.

Băncile din Grecia, care nu au funcţionat în ultimele două săptămâni din cauza retragerilor masive de numerar, vor rămâne închise până joi. Luni, Guvernul de la Atena a decis să menţină restricţiile asupra mişcărilor de capital, precum şi decizia închiderii băncilor, măsuri în vigoare începând din data de 29 iunie.

Decizia Guvernului grec vine la scurt timp după ce Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a hotărât să menţină, nemodificat, la 89 de miliarde de euro, plafonul finanţării de urgenţă destinată creditorilor eleni (ELA). Băncile greceşti depind de fondurile oferite de Banca centrală a Greciei, cu aprobarea BCE, pentru a putea rămâne pe linia de plutire, pe fondul retragerilor masive de depozite din ultimele săptămâni.

La finele lunii trecute, autorităţile de la Atena au fost nevoite să introducă restricţii asupra mişcărilor de capital în contextul retragerilor masive de fonduri din bănci de către deponenţii îngrijoraţi de întreruperea discuţiilor dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali, UE, BCE şi FMI. Pentru a evita prăbuşirea băncilor, premierul elen Alexis Tsipras a decis să limiteze retragerile zilnice de numerar de la ATM-uri la 60 de euro.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.