Calea ferată de mare viteză, vis interzis în România. Lumea face saltul către 300 km/oră, noi sperăm la 160

Linia care va lega capitala indoneziană Jakarta de oraşul Bandung din provincia Java va fi prima cale ferată de mare viteză din Asia de Sud- Est. În lungime de 142 de kilometri, aceasta ar putea fi inaugurată la începutul anului 2019, potrivit China Xinhua News.

Tunelul Walini, a cărui construcţie a fost demarată recent, este lung de 609 de metri şi urmează să fie finalizat într-un an.

Prima cale ferată de mare viteză din Indonezia este construită de un joint-venture între companiile indoneziene și chineze, în baza unui parteneriat public privat semnat încă din 2015. Proiectul în valoare de 5,15 miliarde de dolari a fost demarat efectiv la începutul lui 2016 iar linia nou construită urmează să fie exploatată în concesiune pe o perioadă de 50 de ani, începând din 2019.

Propuneri vechi şi noi

În timp ce la nivelul CFR SA nu există niciun proiect concret privind calea ferată de mare viteză, la nivel politic există multe promisiuni.

Chiar săptămâna aceasta, premierul Mihai Tudose a propus conectarea capitalelor București – Sofia – Atena printr-o linie feroviară rapidă.

Asta după ce în martie 2014, preşedintele PSD Liviu Dragnea vorbea despre realizarea altor linii feroviare de mare viteză, cu sprijin din partea Chinei.

Pe atunci vicepremier, Liviu Dragnea, împreună cu vicepreşedintele Comisiei Naţionale pentru Reformă şi Dezvoltare a Chinei, au semnat un memorandum pentru începerea analizelor tehnice premergătoare liniei feroviare de mare viteză Bucureşti – Constanţa.

„Avem două obiective formulate de comun acord care vor fi realizate prin sprijinul financiar al părţii chineze. În zilele imediat următoare specialiştii companiei chineze de Căi Ferate vor veni în România pentru a începe analizele preliminare care să stea la baza elaborării studiului de prefezabilitate pentru realizarea pentru început a două obiective: linia de mare viteză Constanţa – Bucureşti, ca parte a Coridorului IV Constanţa – Bucureşti – graniţa de vest a României, şi modernizarea inelului feroviar al Capitalei, respectiv cale ferată cu viteză sporită”, a declarat atunci Liviu Dragnea.

Partea română doreşte ca Bucureşti – Constanţa să fie o linie ferată nouă pentru că cea existentă a fost deja modernizată cu fonduri europene. În privinţa costurilor, Dragnea a precizat că acestea vor fi stabilite după analizele preliminare efectuate gratuit de partea chineză.

„Este un cost destul de estimativ al întregului tronson de la Constanţa la Bucureşti până la graniţa de vest şi inelul Bucureştiului şi era vorba şi de Coridorul IX, care deocamdată a fost scos, în jur de 11 miliarde de dolari„, a explicat atunci actualul şef al PSD.

La mai bine de trei ani de la semnarea acelui memorandum, soarta proiectelor respective este incertă. Cert este că la nivelul CFR SA există doar proiecte pentru modernizarea căii ferate pentru a se putea circula cu o viteză de 160 km/oră.

Calea ferată de mare viteză – High Speed Rail – înseamnă cale ferată nou construită dedicată exclusiv trenurilor de călători, pe care trenurile pot circula cu viteze de cel puţin 250km/h, dar şi cale ferată upgradată, provenită din linie convenţională, pe care trenurile pot circula cu viteze de cel puţin 200km/h. Ambele accepta şi trafic mixt, în primul caz trenuri de marfă uşoare de viteză, iar în al doilea trenuri de marfă care circulă cu viteze de 120km/h.