Cât de probabilă este o criză a gazelor la iarnă şi cum şi cât profită ruşii de la Gazprom de situaţia din România

Iată analiza lui Chisăliţă

„Anii întregi de „liniște” mediatică privind gazele naturale, au fost înlocuiți de o „neliniște”, tot mediatică, în ultimele săptămâni. Analizele au fost înlocuite de anchete. Expertiza s-a substituit bârfelor. Tema gazelor a devenit un subiect la ordinea zilei, pe care se încaieră naționaliștii, ziariștii etc. în datul cu părerea privind independența energetică, criza gazelor, neînmagazinarea gazelor, câte burse să existe în România, creșterea prețului gazelor etc.

Vă propun o analiză a elementelor vehiculate, pentru a putea identifica fake news, persuasiunea și adevărații beneficiari ai acestei stări create artificial, deoarece cu siguranță perdanții vor fi consumatorii.

Va fi o criză a gazelor în iarna 2017-2018?

Potrivit estimărilor ANM, ne vom confrunta cu temperaturi foarte scăzute în această iarnă, aprecindu-se că va fi o situație similară cu iarna anului 2012 (cea mai friguroasă din ultimele ierni). Având în vedere că actuala infrastructură de transport-înmagazinare-distribuție a fost concepută înainte de 1989, pentru o cu totul altă structură de consum, respectiv un nivel de variație a cererii la nivel național de la 1:2 înainte de 1989, la o variație a cererii de 1:8 în prezent. Neadaptabilitatea infrastructurii din sectorul gazelor naturale la cerințele din prezent determină faptul că orice scădere a temperaturii medii zilnice pe țară sub -15 C, mai mult de 3 zile consecutive, va aduce o stare de alarmare, respectiv apariția unui deficit pe piața de gaze. Deficitul de gaze este acoperit din gaze din import. Pe măsură ce numărul de zile de frig crește, deficitul zilnic de gaze crește, putând ajunge până la un nivel de 35%. Aceste gaze în mod normal, sunt disponibile a fi importate din Rusia, excepția putând să o facă existența unor defecțiuni în sistemele de transit din Ucraina și Moldova; indisponibilitatea momentană a acestor gaze din import, urmare a necesității satisfacerii cererii din contractele existente; existența unei crize similare celei din anul 2009.

Apreciez că în iarna 2017-2018 nu sunt premise a exista situațile descries anterior, astfel există probabilitatea mare ca în situațiile de vârf de consum din iarna 2017-2018 să fie doar necesară achiziționarea de gaze din import la un preț care poate să fie cu 20-30% mai mare decât prețul pieței din România.

În concluzie, în opinia mea, previzionarea unei crize în iarna 2017-2018 este mică, fiind o alarmă neîntemeiată.

De ce este nevoie să se lanseze astfel de știri? Se folosește o situație de deficit surse interne – cerere, care în fapt se repetă an de an, pentru a invoca un fals pericol pe care l-a introdus OUG 64, acela de liberalizare a pieței gazelor naturale și a motiva intervenția legislativă de reimpunere a unui control în piață, control care 17 ani a permis derularea de jocuri de culise.

Dezbaterile aprinse privind o posibilă criză a gazelor sunt realizate pentru a atrage atenția Gazprom?

Cea mai mare companie de gaze din lume are suficienți experți, neavând nevoie de sprijin din România în a-i previziona potențialele cantități pe care le vor desface în această iarnă în România și a i se oferi ajutor în prognozarea prețurilor. România este și va fi dependentă de gaze de import (cel puțin în următorii 5 ani) în perioada iernii, urmare a imposibilității asigurării gazelor la nivelul zilelor cu vârf de consum (zilele foarte friguroase). Dacă noi negăm această realitate, experții ruși cunosc prea bine această realitate. În lipsa acceptării acestei realități și a contractării gazelor naturale doar în momentele apariției unui vârf de consum, vârf de consum care statistic s-a dovedit că se suprapune cu un deficit de gaze la nivelul multor regiuni din Europa, și determină achiziționarea în fiecare an a celor mai scumpe gaze, exclusiv datorită momentului cînd se face achiziția.

În concluzie, în opinia mea afirmațiile despre o posibilă criză a gazelor, că sunt realizate pentru a atrage atenția Gazprom sunt un Fake News.

De ce este nevoie să se lanseze astfel de știri? Se folosește Bau-Bau-ul Gazprom pentru a pregăti o măsură dorită în piață: convingerea populației asupra normalității creșterii prețului gazelor!

Există suficiente gaze în depozitele de înmagazinare?

Comparativ cu iarna 2011/2012, perioadă invocată de ANM ca fiind elementul de comparație al iernii următoare, există mai puține gaze depozitate. Chiar dacă s-ar fi înmagazinat tot atâtea gaze naturale sau chiar dacă s-ar fi înmagazinat o cantitate de gaze egală cu capacitatea actualelor depozite, tot ar fi trebuit să se importe gaze. Astfel, analizând trendurile de consum zilnic prognozate pentru iarna 2017-2018 (scenariul consumului similar cu iarna 2011/2012), coroborate cu minimizarea costurilor de înmagazinare și implicit a prețului la consumatorii finali, cantitatea înmagazinată în acest an este una optimă. Dacă s-ar fi înmagazinat o cantitate mai mare de gaze, oricum ar fi fost necesară achiziționarea de gaze din import, dar rezultatul ar fi fost o dublă creștere a prețului gazelor naturale, una determinată de achiziția de gaze din import la vârf de consum și una de acoperirea costurilor cu gazele naturale înmagazinate și neextrase.

În concluzie, în opinia mea, afirmațiile că nu sunt suficiente gaze în depozitele de înmagazinare, iar acest fapt va determina o posibilă criză a gazelor și creșterea prețului sunt un Fake News.

De ce este nevoie să se lanseze astfel de știri? Se folosește ideea de management defectuos – neînmagazinarea unor cantități suficiente de gaze, ca fiind motivul care ne obligă să cumpărăm gaze din import și astfel, se identifică vinovații pentru creșterea prețului gazelor. Psihologic este mai ușoară acceptarea de către populație a unei fapte – creșterea prețului gazelor – atât timp cât se găsește și pedepsește vinovatul.

Va crește prețul gazelor cu 50% în această iarnă?

Un element puternic vehiculat este faptul că ne vom confrunta cu o creștere a prețului gazelor naturale. Acest element este corect, creșterea prețului gazelor naturale în iarna 2017-2018 va exista. Corect este ca să se cunoască principalele motive care vor determina această creștere:

-Metodologia pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale, folosită de 10 ani în România,

-Lipsa „Normelor de aplicare a noii legi a gazelor” (legea gazelor modificată prin OUG 64), care deși ar fi trebuit să fie realizate până la 30 noiembrie 2016, ele nu există, și astfel nu apare obligația furnizorilor să facă dovada achiziționării gazelor naturale în condiții de minimizare a costului resurselor alocate.

-Incapacitatea unei infrastructuri (transport-distribuție) învechite, neadaptată de loc în ultimii 50 de ani necesităților prezente, să valorifice la maxim resursele românești de gaze și obligarea astfel a consumatorilor de a apela la importuri.

-Achizitionarea de gaze din import doar în perioadele cu vârf de consum, atunci când prețurile sunt foarte mari

-Legislație primară și secundară, care permite escaladarea prețurilor și tarifelor la consumatorul final.

Chiar și așa, apreciez că prețul mediu al gazelor naturale (marfă), pe piața de gaze din iarna 2017-2018 nu poate crește cu mai mult de 15% (față de prețul mediu al gazelor din vară) nici în cel mai groaznic scenariu.

În concluzie, în opinia mea, afirmațiile că va crește prețul mediu al gazelor în iarna 2017-2018 cu 50% sunt un Fake News.

De ce este nevoie să se lanseze astfel de știri? Se folosește metoda persuasivă prin care după ce se invocă o mare creștere de preț, care este puternic contracarată, populația va accepta ușor o mică creștere de preț (adică creșterea de preț care se dorea de la început)!”.

Citeşte şi:

România plăteşte printre cele mai mari preţuri din Europa pentru gazul rusesc

Declaraţiile anterioare

Analiza lui Chisăliţă, om cu experienţă în domeniu (a lucrat şi la Romgaz şi la Transgaz) vine după mai multe declaraţii, unele alarmiste, legate de aprovizionarea cu gaze în această iarnă.

Pe 9 noiembrie, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, declara că stocul de gaze realizat pentru iarna următoare este cel mai mic din ultimii patru-cinci ani, astfel că România va fi nevoită să majoreze importurile cu 30% pentru a nu întrerupe consumatorii

„La ora actuală, stocul pentru iarna 2017-2018 este cel mai mic din ultimii patru-cinci ani, în condiţiile în care consumul de gaze din România a crescut cu 7-8% în ultimul an. Astfel că la iarnă va fi necesar să importăm o cantitate de gaze mai mare decât anul trecut”, a spus Sterian.

Potrivit acestuia, în sezonul rece anterior, adică din octombrie 2016 până în martie 2017, România a importat 1,7 miliarde de metri cubi.

„Anul acesta estimăm pentru acest şase luni de iarnă un import de peste 2,2 miliarde de metri cubi. Cantităţile nominalizate pentru furnizori drept cote obligatorii pentru înmagazinare a fost sarcina ANRE”, a susţinut oficialul Transgaz.

El a avertizat faptul că, în aceste condiţii, dacă furnizorii nu vor avea suficiente gaze ca să acopere livrările către clienţi, aceştia vor fi deconectaţi de la sistemul naţional de gaze.

Cu o săptămână înainte, Eric Stab, directorul general al Engie România, declara că gazele ar putea deveni insuficiente în cazul unei ierni grele, iar unii consumatori industriali vor trebui deconectaţi pentru a se asigura alimentarea cu prioritate a populaţiei, însă Guvernul nu are un plan de urgenţă pentru această iarnă.

„Dacă va fi o iarnă grea, va fi suficient gaz pentru la iarnă? Nu suntem siguri. Sperăm, dar nu avem nicio garanţie”, a spus Stab.

Potrivit acestuia, în condiţiile unui deficit, singura soluţie este deconectarea unor consumatori, însă a atras atenţia că Guvernul nu a elaborat un plan de urgenţă pentru iarna viitoare.

„Singura soluţie, dacă nu avem suficiente gaze, este să întrerupem furnizarea către anumiţi consumatori, ceea ce trebuie definit printr-un plan de urgenţă întocmit de Guvern. Acest plan există din trecut, dar trebuie updatat de urgenţă. Cel mai important lucru este să definim clar ce consumatori trebuie să fie întrerupţi şi în ce ordine, dacă va fi o lipsă de resurse”, a precizat Stab.

Oficialul Engie a fost contrazis de autorităţi. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Robert Tudorache, a afirmat că gazele aflată în acest moment în depozitele de gaze sunt mai multe decât necesarul estimat pentru această iarnă. „Conform hotărârii de Guvern, avem obligaţia de a înmagazina pentru această iarnă o cantitate de gaze de două miliarde de metri cubi. În acest moment, avem în depozite 2,23 miliarde de metri cubi, astfel că obligaţia de înmagazinare este depăşită, ca în fiecare an”, a spus Tudorache.

Anterior, Romgaz anunţase că are înmagazinată o cantitate de gaze naturale de 633,83 milioane metri cubi de gaze, dublu faţă de obligaţia stabilită prin Ordinul Autorităţii Naţionale de reglementare în Energie. OMV Petrom a spus, la rândul său, că a respectat obligaţiile.

„OMV Petrom si-a indeplinit obligatiile privind stocul minim de gaze naturale in depozite, conform deciziei ANRE din data de 30 octombrie 2017. Stocurile companiei depasesc 3,5 milioane MWh, adica aproximativ 326 milioane metri cubi.Obligatia OMV Petrom este cu peste 50% mai mare decat cea din anul 2016”, a anunţat compania.