În ultimii doi ani, ponderea românilor din mediul urban care care apreciază că au nevoie de cel puţin 2.000 de lei net pentru a face faţă cheltuielilor lunare au scăzut gradual de la 67,1% în 2013 la 63,6% în 2015, potrivit unor studii realizate de către Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, 29,5% estimează că le sunt suficienţi cel puţin 3.000 de lei, faţă de 34,2% în 2013.
În ceea ce priveşte mediul rural, majoritatea (41,3% dintre gospodării) consideră că pot face faţă cheltuielilor cu sume cuprinse între 1.000 şi 2000 de lei, procentul fiind similar atât conform studiului din 2015 cât şi celui din 2013. De asemenea, de peste 3.000 de lei au nevoie 25,% din gospodăriile care trăoesc în mediul rural, în tip ce 16,7% au nevoie de sume cuprinse între 500 şi 1.000 de lei.
Diferenţe mari urban vs rural
„Aprecierea sub aspect bănesc a nevoilor gospodăriilor demonstrează clar diferenţele mari între condiţiile de trai ale gospodăriilor din cele două medii de rezidenţă, în special în zona grupelor extreme de venituri considerate necesare. Astfel, dacă în mediul rural puţin peste 20% dintre gospodării se încadrează în primele două intervale de venituri (sume de până la 1.000 lei), în mediul urban aceste grupe sunt considerate corespunzătoare într-un procent de aproape 7% din gospodării. Dintre gospodăriile urbane, aproape 64% declară că ar avea nevoie pentru cheltuielile curente de sume care depăşesc 2.000 lei lunar”, apreciază specialiştii INS.
Cele mai mici necesităţi financiare, de până la 500 de lei pe lună, le au cu precădere gospodăriile conduse de femei, cei din grupa de vârstă 16-24 ani, agricultorii, precum şi de gospodăriile care nu au în componenţă copii dependenţi. Oricum, ponderile acestor tipuri de gospodării se regăsesc în intervalul 4% – 6%.
Majoritatea îşi achită cu greu facturile
Având în vedere că salariul mediu net este la nivel naţional de aproximativ 2.000 de lei, aproape jumătate din gospodării (46,6%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii. Dacă luăm în calcul şi persoanele care declară o oarecareâ dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 85,2% din totalul gospodăriilor. Practic, doar pentru una din şapte gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depăşite destul de uşor, uşor sau chiar foarte uşor.
Fac datorii
POtrivit INS, împrumuturile, ca instrument financiar, sunt folosite de 9% dintre gospodării, iar ele au fost contractate în principal pentru: cumpărarea în rate, inclusiv prin leasing, a unor bunuri de tipul autoturismelor, echipamentului tehnic şi electronic etc, (43,6%) ṣi plata cheltuielilor pentru îmbunătăţirea, repararea, renovarea locuinţei (41,6%). În proporţii mult mai mici, gospodăriile au contractat împrumuturi în alte scopuri, cum ar fi: achitarea unor cheltuieli legate de sănătate (4,9%), pentru investiţii (4,2%) ṣi pentru educaţie şi îngrijirea copiilor (3,4%).
Împrumuturile sunt mai des utilizate de către gospodăriile din mediul urban (11,9% faţă de 5,4% la gospodăriile din rural) şi de către gospodăriile conduse de bărbaţi (10,4% faţă de 5,8% în cazul gospodăriilor conduse de femei).
Cumpărarea în rate a unor bunuri a fost cel mai frecvent scop al contractării de împrumuturi pentru gospodăriile conduse de salariaţi, de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole (inclusiv patroni) şi de pensionari (49,1%, 41,9%, şi respectiv 36,0%).