Cum au performat anul trecut marile lanţuri de farmacii din România
Sensiblu SRL a avut afaceri nete de 1,67 miliarde de lei, cu aproape 41% mai mari decât în 2015. Profitul, cu doar 2% mai mare decât în 2015.
Sensiblu SRL a încheiat anul 2016 cu afaceri nete de 1,67 miliarde lei, cu 40,78% mai mari decât în anul 2015.
Sensiblu SRL a avut un profit net de 31,86 milioane lei în 2016, cu doar 2% mai mare decât în 2015.
Compania a avut un număr mediu de 2.656 de salariaţi anul trecut, cu 413 oameni în plus pe statele de plată faţă de nivelul indicatorului din 2015.
La finalul anului 2014, Sensiblu a intrat pe segmentul farmaciilor low-cost prin lansarea reţelei de farmacii Punkt. Oficialii companiei nu au vrut până acum să ne spună detalii despre segmentul de farmacii cu preţuri mici.
În anul 2016, Sensiblu SRL a cumpărat 78 de farmacii Reţeta şi Polisano, tranzacţie autorizată de către Consiliul Concurenţei câteva luni mai târziu.
Lanţul de farmacii Sensiblu este parte a grupului A&D Pharma, cel mai mare grup farmaceutic din România, care oferă servicii integrate de import, distribuţie şi retail de produse farmaceutice.
Reţeaua Sensiblu numără peste 400 de farmacii pe piaţa românească.
Citeşte şi: Profit de aproape patru ori mai mare pentru lanţul de farmacii Sensiblu în 2015
Farmaciile Dona au avut afaceri nete de 902,69 milioane lei în anul 2016, cu aproape 2% mai mari decât în 2015. Au revenit pe profit.
SIEPCOFAR SA, compania care operează reţeaua de farmacii Dona, a avut afaceri nete de 902,69 milioane lei în anul 2016, cu 1,49% mai mari decât în 2015.
Compania a revenit pe profit în 2016, după ce în anul 2015 a mers în pierdere.
Concret, SIEPCOFAR SA a încheiat anul 2016 cu profit net de 5,41 milioane lei în 2016, după ce în 2015 avusese pierderi nete de 12,57 milioane lei.
Vă amintim că farmaciile Dona au revenit pe profit în 2014, în valoare netă de 23,64 milioane lei, după ce doi ani consecutivi pe pierdere.
În luna martie a acestui an, Dona a atins pragul de 300 de farmacii pe piaţa românească. 16 dintre cele 300 de farmacii Dona din România sunt în sistem de franciză. Până la finalul anului 2017, compania vrea să depăşească pragul de 350 farmacii în România, atât prin dezvoltare organică, cât şi prin parteneriate în sistem de franciză.
Farmaciile Help Net – afaceri nete de 549,9 milioane lei în anul 2016, cu aproape 17% mai mari decât cele din 2015; creştere semnificativă a profitului anul trecut.
Help Net Farma SA, compania care operează lanţul de farmacii Help Net, a avut afaceri nete de 549,9 milioane lei în anul 2016, cu 16,76% mai mari decât cele din 2015, potrivit bilanţurilor depuse de companie la Finanţe.
Compania Help Net Farma SA a realizat profit net de peste 24,58 milioane de lei în anul 2016, cu 86% mai mare decât cel din anul 2015, arată analiza Economica.net pe baza bilanţurilor societăţii.
Amintim că în octombrie 2015, reţeaua de farmacii Help Net a preluat 19 farmacii Centrofarm, cu acordul Consiliului Concurenţei.
În anul 2016, Help Net a ajuns la 203 farmacii pe plan local.
Help Net Farma SA e o companie cu capital integral românesc, parte a grupului de firme Farmexim, controlat de Ovidiu Buluc.
Ropharma SA, afaceri nete de 341,8 milioane lei, cu peste 21% mai mici decât în 2015.
Afacerile Ropharma SA, compania care operează lanţul de farmacii cu acelaşi nume, controlată de omul de afaceri Mihai Miron şi cotată la BVB, a avut în anul 2016 afaceri nete de 341,8 milioane lei, cu 21,25% mai mici decât în 2015.
Farmaciile Ropharma au încheiat anul 2016 cu profit net de 7,29 milioane lei, cu 7,73% mai mic decât în 2015.
Începând din noiembrie 2015, activitatea de distribuţie de medicamente a companiei Ropharma a fost separată de activitatea de retail (adică de farmacii), în baza legii care obligă companiile care eliberează medicamente populaţiei să nu aibă pe acelaşi CUI şi activitate de retail (farmaciile), şi cea de distribuţie de medicamente. Concret, din noiembrie 2015, distribuţia Ropharma a fost mutată pe societatea Ropharma Logistic.
În anul 2016, reţeaua Ropharma număra 125 de farmacii la nivel naţional.
Farmaciile Richter, afaceri nete de 139,44 milioane lei, cu aproape 2% mai mari decât în 2015. Continuă pe pierdere, dar în scădere semnificativă faţă de nivelul din 2015.
Farmaciile Richter, operate de societatea Gedeon Richter Farmacia SA, au încheiat anul 2016 cu afaceri nete de 139,44 milioane lei, cu 1,74% mai mari decât cele din anul 2015. Firma merge pe pierdere din 2006, însă în anul 2016, pierderile nete raportate – în valoare de 1,67 milioane lei – sunt de peste patru ori mai mici decât cele din 2015, potrivit bilanţurilor depuse la Finanţe, comparate de Economica.net.
Grupul ungar Gedeon Richter deţine peste 120 de farmacii Richter în România.
Catena, cel mai mare lanţ de farmacii din România, controlat de Anca Vlad, nu a fost inclus în acest articol. O explicaţie.
Lista firmelor prin care operează farmaciile Catena nu a fost făcută publică de oficialii companiei decât parţial, iar până la data publicării articolului, aceştia nu au onorat solicitarea publicaţiei noastre. Vom reveni cu informaţii despre performanţa financiară a reţelei Catena de îndată ce le vom avea.
Sursă informaţii: bilanţurile depuse de companii la Finanţe, disponibile pe mfinante.ro.
Românii au consumat medicamente de 12,95 miliarde de lei în 2016.
Valoarea totală a medicamentelor eliberate către pacienţii din România în cursul anului 2016 a fost de 12,95 miliarde lei la preţ de distribuţie, în creştere cu 10,6% faţă de nivelul înregistrat în anul 2015, arată rezultatele studiului Pharma & Hospital Report realizat de Cegedim şi remis ECONOMICA.NET.
Defalcat:
„Odată cu anualizarea impactului reducerii preţurilor aplicată în 2015, în 2016 a devenit evidentă situaţia de presiune în care se găseşte atât pacientul român, cât şi lanţul de aprovizionare (distribuitori şi farmacii), şi companiile producătoare. Reprezentând 5,1% din volumul şi 11,7% din valoarea medicamentelor eliberate în România, canalul de spital joacă un rol minim (în piaţă n. red. ), iar majoritatea covârşitoare a nevoilor de tratament sunt susţinute – atât cât sunt – de canalul de retail (farmacii n. red). Canalul de retail încearcă să maximizeze potenţialul comercial al segmentului OTC, iar din interiorul său se îndreaptă către alte pieţe o parte din produsele Rx (eliberate pe bază de reţetă) exportabile, în încercarea de supravieţuire a jucătorilor din retail. Companiile producătoare, pe lângă pierderile înregistrate în pieţele cu preţuri mai bune din cauza exportului paralel, susţin deja cu peste 2 miliarde lei (clawback + payback) funcţionarea pieţei din România şi nu au atâtea resurse încât să susțină o nouă reducere de preţuri, aşa cum şi-ar dori autorităţile. Pacienţii, pe lângă faptul că plătesc integral medicamentele fără reţetă (3,13 miliarde lei la preţuri de consumator) şi în medie 19% din preţul medicamentelor cu reţetă (2,37 miliarde lei), se confruntă cu faptul că produsele exportabile se găsesc greu sau deloc şi cu pericolul ca două treimi din produsele a căror patent a expirat să nu mai fie comercializate în România din cauza combinării taxei claw-back cu noi reduceri de prețuri. Autorităţile au responsabilitatea de a redresa situația actuală, deficitară și discriminatorie, în interesul întregii societăţi româneşti. Cu un grad de susţinere actuală de 64% din fondurile CNAS şi MS, insuficient conform uzanţelor vest-europene, reglementările vizând medicamentele pe bază de reţetă (preţuri, marje, compensare/gratuitate, decontare, clawback, payback) trebuie revizuite pentru a readuce piaţa românească pe făgașul normal: tratamente disponibile şi accesibile nediscriminatoriu pentru pacienții asigurați, sustenabilitate pentru producători şi lanţul de aprovizionare, plus ajustări în ambele sensuri (şi creşteri pentru a acoperi deficitele şi nevoile neacoperite, nu doar reduceri) şi reglementări care să susţină o concurenţă loială şi corectă, singura soluţie pentru menţinerea raportului calitate/preţ la un nivel decent. Îngrijirea sănătăţii este costisitoare, necesară şi importantă in același timp, iar sistemul public ar trebui să se poziţioneze corect faţă de contribuabilul român, în raport cu ce asigură şi ce nu asigură. Ce asigură ar trebui să livreze, iar ce nu asigură să nu blocheze” a declarat Petru Crăciun, directorul general al Cegedim la publicarea rezultatelor studiului Pharma & Hospital Report referitor la piaţa farmaceutică în ultimul trimestru al anului trecut.