Ce s-a întâmplat cu Oltchim la un an de la plecarea „mohicanului” Roibu

În urmă cu un an, cel care condusese timp de 20 de ani destinele combinatului Oltchim a demisionat. Constantin Roibu a lăsat în urma sa o companie ce avea să intre la scurt timp în insolvenţă, cu o situaţie financiară dezastruoasă: datorii de 700 de milioane de euro, pierderi de zeci de milioane de euro şi o cifră de afaceri de puţin peste 100 de milioane de euro. Demisia lui Roibu a scos la iveală o întreagă reţea de firme ce căpuşau combinatul precum şi o suită de achiziţii de la firme controlate, direct sau indirect, de apropiaţi ai fostului director general. Dezvăluirile au fost făcute în raportul privind cauzele intrării în insolvenţă a combinatului făcut de administratorii  judiciari desemnaţi, Rominsolv, prin Gheorghe Piperea, şi BDO Restructuring. Reprezentaţii statului vorbeau, la începutul acestui an, şi despre o eventuală acţiune penală împotriva lui Roibu şi a acoliţilor săi, însă acest lucru încă nu s-a întâmplat.

La un an după ieşirea din „era Roibu”, situaţia societăţii vâlcene s-a îmbunătăţit pe cifre. Astfel, potrivit raportului pe primul semestru 2013, compania a avut  pierderi de 147,4 milioane de lei, mai mici faţă de cele de 182,2 milioane de lei din aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care gradul de utilizare a capacităţilor de producţie a fost de numai 18%, la jumătate faţă de prima jumătate a anului 2012.
Combinatul chimic vâlcean a avut în primele şase luni din 2013 venituri totale de 239,1 milioane de lei (55 de milioane de euro), de la 533,9 milioane de lei în primul semestru al anului precedent şi cheltuieli de 386,6 milioane de lei, comparativ cu 722,2 milioane de lei la 30 iunie 2012. SC Oltchim SA a înregistrat în aceeaşi perioadă analizată vânzări de 210,5 milioane de lei, din care aproape 60% au fost exporturi. Cele mai mari ponderi în totalul vânzărilor au avut produsele de petrochimie (116,7 milioane de lei) şi clorosodice (54,6 milioane de lei). SC Oltchim SA a realizat în primele şase luni din anul trecut o cifră de afaceri de 540,6 milioane de lei (120 de milioane de euro), în scădere cu 41% faţă de perioada similară a anului 2011. Exportul realizat în primul semestru al anului trecut a fost de 88,32 milioane de euro, ceea ce înseamnă o diminuare de 48% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011 şi a reprezentat 72% din cifra de afaceri

Deşi pierderile Oltchim au scăzut, acest lucru nu se constituie într-o garanţie că lucrurile se îndreaptă către bine. Societatea funcţionează la o cincime din capacitate, sute de angajaţi sunt periodic în şomaj tehnic şi niciun investitor nu şi-a manifestat ferm intenţia de a achiziţiona combinatul, deşi tatonări au mai fost.

De la pierdere la profit operaţional

Totuşi, administratorul judiciar Gheorghe Piperea spune că cea mai elocventă comparaţie ce se poate face între perioada Roibu şi perioada post-Roibu se face privind în oglindă lunile iulie ale anilor 2013 şi 2012 „Comparăm un iulie 2013 cu un profit operaţional de 750.000 de euro cu un iulie 2012 cu o pierdere din activitatea de bază de 8,9 milioane de euro. Este primul profit operaţional lunar la Oltchim după mulţi ani”, precizează Piperea.

Spre privatizare

Mai mult, acesta spune că există interes, cu ofertă scrisă, pentru Oltchim din partea mai multor grupuri de investitori şi că, până la 21 octombrie, planul de reorganizare a societăţii va fi votat de creditori şi societatea privatizată. 
Potrivit ministrului Economiei Varujan Vosganian, printre cei interesaţi de cumpărarea fabricii vâlcene se numără SIF-urile, împreună cu omul de afaceri Ştefan Vuza, fondul de investiţii Fortissimo Capital, împreună cu acţionarul minoritar PCC SE, turcii de la Yildirim Holding şi ruşii de la Oil Gas Trade.

Pe de altă parte, Constantin Roibu, director Oltchim între 1991 şi 2012, cel mai longeviv director la stat din România, nu crede în viabilitatea planurilor de restructurare actuale şi spune că tot plaurile sale erau mai bune: conversia datoriilor Oltchim către stat în acţiuni pentru reducerea îndatorării societăţii şi bancabilizării ei pentru a putea apela la noi împrumuturi pentru asigurarea capitalului de lucru. „Societatea ar fi ajuns cu capitalurile proprii pozitive, insolvenţa ar fi oferit protecţie împotriva creditorilor şi statul ar fi putut obţine un preţ bun pe ea”, a spus Roibu. Acesta nu-şi reproşează nimic din mandatul său şi spune că situaţia la care ajunsese Oltchim s-a datorat opoziţiei statului la proiectul conversiei creanţei în acţiuni. Roibu mai spune şi că s-ar întoarce într-o funcţie de conducere la Oltchim, dar doar când statul nu va mai fi proprietar.

Privatizarea Oltchim este asumată în memorandumul de înţelegere cu FMI. Viitorul proprietar al Oltchim trebuie să negocieze separat cu OMV Petrom pentru rafinăria Arpechim Piteşti, principalul furnizor de materie primă pentru combinat. Oltchim şi Arpechim au fost proiectate, în perioada comunistă, pentru a funcţiona integrat.

Oltchim este, după capacitate, cel mai mare combinat chimic din Europa Centrală şi de Sud-Est. Anul trecut, Oltchim a fost în centrul unui circ mediatic odată cu desemnarea noului proprietar în perosana omuluid e afaceri Dan Diaconescu. Acesta a fost desemnat adjudecatar al licitaţiei pentru vânzarea Oltchim, însă nu a adus banii cu care licitase, drept urmare procedura a fost anulată. În Oltchim, lucrează acum aproape 2.000 de oameni. În urmă cu an, numărul angajaţilor permanenţi era de circa 3.500.