Cea mai mare eroare din comerţul online: poţi sau nu să cumperi un televizor cu 49 de lei

Magazinul online a a anunţat că incidentul prin care a fost afişat un preţ atât de mic pentru un televizor a apărut în urma unei erori de sistem, iar toţi cei care au comandat modelul respectiv la un preţ cu 2.400 lei mai mic în comparaţie cu preţul standard au primit un e-mail din partea magazinul în care se motiva eroarea.

Totuşi, un număr de 25 cumpărători, care îşi comandaseră mai multe televizoare, s-au constituit ca parte vătămată şi au înaintat o cerere către Judecătoria Sector 3 prin intermediul Casei de Avocatură Călin şi Asociaţii, iar în data de 30 aprilie 2014 judecătoria a dat câştig de cauză reclamanţilor.

“Obligă pârâta să predea reclamanţilor numai câte un televizor marca Toshiba tipul LED40 Toshiba 40RL 938 Full HD. Respinge cererea, în ce priveşte restul televizoarelor, ca neîntemeiată. Obligă pârâta să plătească reclamanţilor 1770,75 lei, cheltuieli de judecată. Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30.04.2014” se arată în sentinţa Judecătoriei Sectorului 3.

Clienţii au comandat 1.800 de televizoare Toshiba la un preţ de 49 de lei. A fost înregistrată o comandă de 200 de bucăţi.

Tiberiu Pop, CEO al Corsar Online, compania care administrează magazinul online cel.ro, ne-a declarat nu s-a primit decizia nici până în ziua de azi, iar potrivit acestuia, sentinţa ar încălca cinci legi aflate în vigoare. 

Compania a atacat sentinţa dată de judecătoriei Sector 3.

Prejudiciul suferit de companie s-ar ridica la suma de 100.000 de lei dacă şi instanţele superioare vor da în final câştig de cauză reclamanţilor. 

Valentin Mircea, avocat partener al Casei de Avocatură Mircea şi Asociaţii, şi fost vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei ne lămureşte cu anumite aspecte legate de acest caz.

“Instanţa nu ar fi trebuit sa admită acțiunea, fără a verifica dacă intenția reală a CEL.ro a fost aceea de a vinde televizoare la un preț atât de scăzut. Este de principiu că orice reducere a prețului se face de către comerciant din marja acestuia, fără a putea coborî sub prețul de achiziție – există și reglementări legale care interzic vânzările sub costul de achiziție (de soldare) și supun și promoțiile unor astfel de condiții, preocuparea principală fiind evitarea plății unor impozite mai mici către stat”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Valentin Mircea.

Potrivit acestuia, un preț mult prea scăzut față de ceea ce se întâmplă în mod obișnuit pe piață – inclusiv față de alte promoții cu privire la aceleași produse – este considerat un preț ”neserios” și este un motiv de nulitate a respectivului contract de vânzare-cumpărare. 

“Adică, chiar dacă clienții au acceptat acel preț, el nu putea fi un preț real – iar aceștia se presupune că aveau minimul discernământ și experiența de achiziții pentru a își putea da seama că nu poate fi prețul real și că ar putea fi vorba de o eroare.  Aceeași logică ar fi fost aplicabilă dacă pe o etichetă aflată în magazin ar fi fost afișat un preţ eronat, mult prea mic față de valoarea produsului.  Logica și mecanismul juridic de la vânzările on-line nu sunt diferite de cele de la vânzările tradiționale, în cadrul magazinelor” spune Mircea

Acesta ne mai spune că instanţa ar fi trebuit să solicite reclamanților să dovedească că aceștia puteau să se bazeze, cu bună-credință, pe prețul afișat, chiar dacă era incredibil de mic, în condițiile în care nu era vorba de o perioadă de promoții extraordinare – cum sunt cele din perioada cunoscută acum ca ”Vinerea Neagră” – sau că ar fi identificat prețuri la fel de mici și cu privire la alte produse aflate pe același site. 

„Cu privire la echivalența dintre preț și produs și raportul preț serios/neserios, se aplică prevederile art.1660, alineat (2) din Codul Civil (fostul articol 1303) și explicația este dată în decizii de caz, cum este cea pe care o regăsiţi accesând acest link al uneu decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2012.  „, spune Mircea

Conform ICCJ, preţul serios se transpune în existenţa unei proporţii între cuantumul preţului stabilit de părţi şi valoarea reală a lucrului vândut, fără însă a reclama o echivalenţă între preţ şi valoarea lucrului, fiind exclusă însă existenţa unei disproporţii care nu este susceptibilă de justificare firească. Echivalenţa valorică relativă a preţului faţă de valoarea lucrului vândut trece prin filtrul subiectivismului părţilor contractante, care prin efectul voinţei lor sunt libere să aprecieze întotdeauna întinderea valorii ce se plăteşte drept preţ.”

“Rezultă deci că un preț disproporționat de mic nu poate fi considerat real – clienții CEL.ro nu se încadrează în ipoteza din decizia ICCJ citată, nefiind în relații speciale cu site-ul, care să fi justificat un preț atât de mic”, a mai spus Valentin Mircea.