Cea mai mare pensie civilă: un magistrat ia peste 56.000 lei brut lunar. Din cât a contribuit, ar fi meritat doar 3.600 lei

Un magistrat pensionar ia cea mai mare pensie civilă (adică pensie plătită de Casa Naţională de Pensii Publice) din România. Acesta a încasat o pensie de serviciu în valoare de 56.816 lei brut în aprilie 2018, au spus pentru Economica.net oficialii Casei Naţionale de Pensii Publice.

Persoanele fizice şi juridice din România cotizează obligatoriu cu suma de 53.207 lei la pensia de peste 56.800 de lei brut lunar a magistratului pensionar. Aceasta este cota de pensie care îi este plătită lunar pensionarului de la bugetul de stat.

În fapt, pensionarului i s-ar cuveni o pensie de 3.600 de lei pe lună, în baza contribuţiei sale la sistemul asigurărilor sociale de stat. Aceasta este cota de pensie plătită lunar din bugetul asigurărilor de stat, adică partea din pensie care i se cuvine pensionarului, stabilită la fel ca pentru cei mai mulţi români, în funcţie de cât a contribuit efectiv la sistemul asigurărilor sociale de stat.

Magistraţii iau pensii de serviciu, reglementate prin Legea nr. 303 din 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit legii, judecătorii şi procurorii cu cel puţin 25 de ani vechime în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării.

Pensiile magistraţilor sunt preponderent plătite de la bugetul de stat. 

De exemplu, în luna aprilie 3.485 de procurori şi judecători pensionaţi au încasat pensie de serviciu. Aproape 13.900 de lei brut este pensia medie a magistraţilor pensionari în luna aprilie, arată datele publice ale Casei Naţionale de Pensii. Din această valoare, peste 12.700 de lei e suportată, în medie, pentru fiecare pensionar din magistratură, de la bugetul de stat. Luna aprilie este un exemplu reprezentativ în această privinţă. Economica a arătat în articolele sale despre acest subiect că, de regulă, pensiile magistraţilor sunt plătite într-o proporţie covârşitoare de la bugetul de stat şi nu din bugetul asigurărilor sociale, adică în funcţie de contribuţia virată la pensie.

Pensiile magistraţilor sunt formate dintr-o cotă plătită din bugetul asigurărilor sociale de stat şi o cotă plătită din bugetul de stat.

• Cota de pensie plătită din bugetul asigurărilor sociale de stat reprezintă partea din pensie care i se cuvine pensionarului, stabilită la fel ca pentru restul românilor, în funcţie de cât a contribuit efectiv la sistemul asigurărilor sociale de stat, şi reprezintă pensia pentru limită de vârstă. În cazul pensionarului cu cea mai mare pensie civilă din România, cota plătită lunar din bugetul asigurărilor sociale de stat, stabilită în baza contribuţiei efective la sistemul asigurărilor sociale, este de 3.600 de lei brut.
• Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei pentru limită de vârstă se plăteşte din bugetul de stat. În cazul românului cu cea mai mare pensie civilă din ţară, suma plătită lunar din bugetul de stat pentru pensia lui depăşeşte 53.200 de lei brut lunar.

Pensionarii primesc o singură sumă, plătită de Casele Terioriale de Pensii, indiferent de modul de determinare a cuantumului său.

Citeşte şi:

 Ce pensii ar fi meritat cei 9.000 de pensionari „speciali” civili, doar în baza contribuţiei lor: de patru ori mai mici decît au luat

De ce sunt considerate speciale pensiile de serviciu

O serie de legi, despre care Economica.net a scris pe larg aici, le oferă privilegii pe viaţă magistraţilor, parlamentarilor, personalului diplomatic şi consular, piloţilor, grefierilor, dar nu numai. Iată care sunt cele mai importante:

Pensiile pe care le primesc nu li se stabilesc în funcţie de contribuţia efectivă la pensii, ca în cazul pensionarilor de rând. 

Pensiile de serviciu ale civililor nu sunt plătite doar din bugetul asigurărilor sociale de stat, adică în funcţie de contribuţia efectivă a beneficiarului la bugetul asigurărilor sociale de stat, ci şi din bugetul de stat, adică din banii tuturor contribuabililor, persoane fizice şi juridice.

Durata stagiului de cotizare la pensie care-i califică pe beneficiari pentru a obţine pensie de serviciu, mai scurtă decât în cazul românilor obişnuiţi. 

De la minimum 14 ani pentru auditorii publici externi ai Curţii de Conturi, la cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe pentru diplomaţi şi minimum 25 de ani pentru magistraţi.

Algoritmul de stabilire a cuantumului pensiei, mult mai avantajos decât pentru restul românilor.

Civilii care iau pensii speciale încasează lunar 80% din veniturile brute obţinute ori în ultimul an, ori în ultima lună anterioară datei pensionării.

Citeşte şi:

Românii au plătit pentru cei 150.000 de pensionari speciali aproape 7 miliarde de lei anul trecut, cu 28% mai mult decât în 2016

Vă amintim că pe 15 septembrie a intrat în vigoare în întregime Ordonanţa de Urgenţă nr. 59 din 2017, prin care Guvernul a făcut o serie de modificări nesubstanţiale la legile care reglementează acordarea pensiilor de serviciu:

– pensiile de serviciu nu mai cresc ori de câte ori se majorează salariile celor încadraţi în funcţiile din care s-au pensionat beneficiarii acestor pensii. Pensiile de serviciu sunt indexate doar cu rata medie a inflaţiei, indicator definitiv, stabilit la data de 1 ianuarie a fiecărui an. Până la 15 septembrie, pensiile de serviciu au fost  indexate cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

• Concret, iată modificarea adusă prin OUG nr. 59 din 2017: pensiile de serviciu ale civililor, indemnizaţia pentru limită de vârstă acordată deputaţilor şi senatorilor, precum şi pensiile militare se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.

– valoarea netă a pensiei de serviciu nu mai depăşeşte media soldelor sau salariilor nete cuprinse în baza de calcul a pensiei.

• Iată modificarea adusă prin OUG nr. 59 din 2017: cuantumul net al pensiilor de serviciu nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul a pensiei de serviciu, respectiv a indemnizaţiei pentru limită de vârstă.

Schimbările aduse prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 59 din 2017, prezentate mai sus, nu vizează însă şi pensiile magistraţilor pentru că acestea au făcut obiectul a două decizii ale Curţii Constituţionale a României, prin urmare nu pot fi modificate, a explicat Guvernul decizia la anunţarea acestui act normativ.