Criza forţei de muncă se va adânci în următorii ani. Sistemul de educaţie, complet inutil în faţa provocărilor din piaţa muncii – KeysFin

Potrivit acestora, statul român trebuie să investească semnificativ în reorientarea sistemului educațional către necesitățile economiei. “Avem nevoie de școli de meseriași, în toate domeniile, de la auto la agricultură, de la prelucrarea materialelor la meșteșugărie. Este necesară, de asemenea, dezvoltarea unui program real de sprijin fiscal și financiar pentru firmele care angajează forță de muncă tânără, abia ieșită de pe băncile școlilor. Fără astfel de măsuri, criza se va accentua, iar alternativa va fi să aducem muncitori din țările sărace, din Africa și Asia, cu consecințe sociale inerente, vezi cazul Germaniei’, au mai spus experții de la KeysFin.

Vă mai amintiți de 1 Mai-ul de pe vremea ‘Epocii de Aur’? Televiziunea ne prezenta reportaje cu batalioane de muncitori, în salopete, concentraţi pe îndeplinirea planului cincinal stabilit de Nicolae Ceauşescu. Dincolo de propagandă, România acelor ani nu ducea lipsă de forţă de muncă. Toată lumea era obligată să aibă un loc de muncă, iar școlile profesionale scoteau absolvenți pe bandă rulantă. 30 de ani mai târziu, 1 Mai nu mai e deloc privită drept Ziua Internațională a Muncii. A devenit mai mult o sărbătoare turistică, în care Litoralul, pensiunile de la munte, ieșirile la grătar în pădure au ajuns să fie în prim-plan. Muncitorii de odinioară fie s-au pensionat, fie au plecat în Occident în căutarea unei vieți mai bune.

România trece prin cea mai gravă criză de forţă de muncă din istoria recentă. Firmele vor să se extindă, economia îşi turează motoarele, însă riscă să le caleze, pe fondul accesului tot mai scump la bani  – ,benzina economică’, și a lipsei acute de forţă de muncă, spun cei de la KeysFin. 

Salariile mici, cel mai important motiv pentru care investitorii încă mai vin în ţara noastră.

Dintre statele europene, România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a salariului minim în ultimii 10 ani, de 195%. Cu toate acestea, nivelul salarial de la noi este în continuare incomparabil mai mic decât cel din ţările occidentale. De ce?

,,Câștigul salarial reflectă, în mare parte, realitățile economice. Chiar dacă în prezent se înregistrează o creștere economică semnificativă, aceasta provine în mare parte din consum, nefiind una solidă, sustenabilă pe termen lung”, spun analiștii KeysFin.
Productivitatea muncii la noi este încă scăzută, iar firmele evită să investească foarte mult în angajați. Prin creșterea salariilor din sectorul bugetar, statul încearcă să impulsioneze piața, însă având în vedere cadrul economic instabil, prea puțini investitori au urmat această tendinţă. În absența unor condiţii investiţionale propice, precum infrastructura sau sistemul fiscal, România rămâne atractivă în ochii investitorilor mai ales prin costurile mici cu forţa de muncă. Pentru ca această tendinţă să se schimbe este nevoie de politici macroeconomice, de susţinerea investiţiilor cu dezvoltare pe orizontală. Abia atunci cînd economia nu va mai fi atât de fragilă, vom vedea o creştere reală a veniturilor angajaţilor români, sunt de părere analiştii de la KeysFin.

Tot mai multe firme preferă să-şi formeze specialiştii de care au nevoie, decît să-i recruteze de la concurenţă.

Multe firme și-au schimbat strategia de resurse umane, investind în formarea profesioniștilor. Potrivit unui sondaj recent, peste 70% dintre oamenii de afaceri chestionați au identificat drept principală tendință pe piața forței de muncă – politica de internship.
,Bătălia pe salarii a ajuns la un nivel la care multe dintre firme nu mai pot concura. Un manager de vânzări a ajuns să coste 3.000 – 4000 de euro plus bonusuri, nivel pe care multe dintre companii, cu excepția multinaționalelor, nu îl pot garanta. Astfel că mulți investitori au trecut la recrutarea de tineri încă de pe băncile facultății și oferirea de programe de training, în cele mai multe cazuri plătite. Iar firmele care au nevoie de muncitori calificați, nu pentru funcții de conducere, au ales să-și dezvolte propriile școli de meserii, calificarea la locul de muncă devenind o componentă esențială în business-ul actual, spun analiștii de la KeysFin.

Externalizarea serviciilor, o tendinţă tot mai articulată a pieţei muncii.

,Ideea de parteneriat pe proiect a ajuns să reprezinte o practică tot mai semnificativă în piața muncii. Firmele preferă să își externalizeze proiecte către specialiști independenți, pe PFA sau microîntreprinderi, beneficiile fiind multiple – de la reducerea costurilor cu forța de muncă, la cele logistice  (birou, transport, etc.). Dincolo de costurile mai reduse, firmele au astfel garanția că proiectele se realizează la timp, acest lucru fiind condiționat de plata facturii. Este un trend avantajos și pentru specialiști, de exemplu dezvoltatorii software, care pot accesa astfel mai multe proiecte simultan”,  au mai spus analiștii de la KeysFin.

Cele mai importante date financiare despre piaţa de recrutare din ţara noastră

Piaţa de recrutare a crescut de la 2,06 miliarde de lei în 2012, la 3,6 miliarde de lei în 2017. Numărul firmelor de recrutare (CAEN 7810, 7820, 7830) a avansat susținut, cu aproape 20%, de la 2.685 în 2012, la 3.192 de companii în 2016, iar profitul net al acestora aproape s-a dublat în acest interval, pînă la 222,8 milioane de lei. În 2017, potrivit datelor preliminarii, profitabilitatea firmelor a atins nivelul de 255 milioane de lei, potrivit KeysFin.
Cei mai mari jucători din piața românească de recrutare sunt Adecco Resurse Umane, cu afaceri de 285 milioane de lei în 2016, Lugera & Makler, cu 238 de milioane de lei, Manpower HR, cu 105 milioane de lei, Barnett McCall Recruitment, cu 100 de milioane de lei, arată datele KeysFin.
Cele mai multe companii de recrutare sunt concentrate în jurul polilor de creștere economică, precum București-Ilfov (1073 firme), zona Cluj-Sibiu (415), zona de Nord-Est (399), Constanța-Dobrogea (390) și Timișoara-Banat (340).

‘Reprezentarea regională a business-ului în HR urmează, inerent, dezvoltarea economică a României. Investițiile s-au concentrat, în ultimii ani, în Capitală, Cluj, Sibiu, Constanța și Timișoara, astfel că și necesarul de forță de muncă a urmat această tendință. Radiografia acestui sector vine să susțină semnalul de alarmă privind evoluția discrepantă a economiei la nivel regional, altfel spus faptul că România crește cu mai multe viteze, iar acest lucru poate duce la consecințe extrem de grave din punct de vedere social”, potrivit celor de la Keysfin.