Programul guvernului Cioloş în 2016 şi ce-a ieşit: 1 miliard USD gaură în veniturile statului. UPDATE: Răspunsul Finanţelor

Potrivit programării bugetului pe trimestre, veniturile totale ale statului ar fi trebuit să fie 112,3 miliarde de lei,  la jumătatea anului. Execuţia bugetului general consolidat arată că la vistieria ţării au ajuns numai 108,4 miliarde de lei.

La calculul şi programarea bugetului au fost luate în considerare şi scăderile rezultate din reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% la începutul anului şi influenţa pe care o putea avea TVA de 9% la alimente.

Diferenţa dintre programare şi execuţie este cu atât mai greu de înţeles cu cât 2016 a început cu o creştere surprinzătoare a consumului, de peste 20% în primul trimestru, care s-a păstrat la o creştere de două cifre şi în trimestrul al doilea. Acest factor a contribuit la avansul PIB, unde am înregistrat cea mai mare creştere trimestrială din UE şi este aşteptat ca anul acesta să se situeze la peste 4%.

În trimestrul al doilea, veniturile statului au fost sub program la multe dintre categoriile forte ale bugetului, cele mai importante fiind TVA şi contribuţii sociale, principalele surse de venituri ale statului.

Dar cea mai mare nerealizare a guvernului este în dreptul fondurilor UE.

Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din noul cadru financiar 2014-2020, încasate în trimestrul al II-lea au un grad de realizare faţă de program de numai 24,8%. Sumele primite de la Uniunea Europeană înregistrate în bugetul general consolidat sunt numai cele aferente proiectelor ai căror beneficiari sunt instituţiile publice, nefiind incluse şi cele destinate sectorului privat.

Cheltuielile au fost drastic reduse

Pe fondul veniturilor sub programare, guvernul a scăzut şi cheltuielile. Nerealizarea de la fondurile UE pe venituri înseamnă şi reduceri mari de cheltuieli, întrucât programele de finanţare comunitare sunt cofinanţate de la buget.

Faţă de program, cheltuielile statului au fost mai mici cu nu mai puţin de 3,2 miliarde de euro în primul semestru.

Fără a se referi la program, ministrul Finanţelor, Anca Dragu, spunea recent că după primele cinci luni bugetul arăta ceva mai bine decât aşteptările. Şi că veniturile colectate de ANAF ar fi fost cu 3% peste „previziuni”. 

Fără a se referi la performanţele Ministerului Finanţelor în materie de colectare, în plin boom al consumului, Premierul Dacian Cioloş a declarat, săptămâna trecută, că ar vrea să amâne introducerea măsurilor de relaxare fiscală de la 1 ianuarie 2017, aşa cum sunt ele prevăzute în Codul Fiscal, deoarece există riscul depăşirii deficitului bugetar de 3% prevăzut în Tratatul de la Maastricht.

Ministerul Finanţelor a trimis ECONOMICA.NET detalii privitoare la datele din articol. Redăm mai departe, în totalitate, reacţia  instituţiei:

DREPT LA REPLICĂ

În urma articolului publicat de dumneavoastră cu titlul indicat mai sus, Ministerul Finanțelor Publice face următoarele precizări:

– Execuția bugetului general consolidat pe primele șase luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 3,85 de miliarde de lei, respectiv 0,5% din PIB, un procent care ne asigură confortul încadrării în ținta de 2,8% din PIB în termeni cash și de 2,9% din PIB potrivit metodologiei ESA până la finalul anului.

– Este cel mai mic deficit bugetar față de anii anteriori, exceptând 2015 când lipsa investițiilor și-a spus cuvântul. Astfel, dacă în 2014, pe primele 6 luni, deficitul bugetar era de 0,5% din PIB în condițiile unui deficit anual de 2,52% din PIB, în 2013 acesta ajungea la 1,06% din PIB în condițiile unui deficit anual de 2,52% din PIB, în 2012 la 1,12% din PIB în condițiile unui deficit anual de 4.35% din PIB, iar în 2011 deficitul ajungea la 2,07% din PIB în condițiile unui deficit anual de 4.35% din PIB.

– La nivelul veniturilor bugetului general consolidat, în primul semestru acestea au fost în sumă de 108,4 miliarde de lei, cu 2% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Gradul mai mic de realizare față de programul de încasări estimat a fost generat de veniturile aferente proiectelor cu fonduri europene de 680 de milioane de lei.

– Însă, la nivelul veniturilor fiscale, care reprezintă cea mai mare pondere în totalul veniturilor bugetare, datele din raportul pe semestrul I indică o depășire a programului de 2% (+1,35 miliarde de lei), determinată în principal de evoluția peste așteptări a încasărilor din impozite pe venit, pe profit, TVA și accize.

– Referitor la evoluția trimestrială a veniturilor fiscale raportată la programul estimat, se constată o depășire de 4,4% (+1,5 miliarde de lei) în trimestrul I 2016, iar la nivelul trimestrului II o realizare de 96%. Aceste variații pot fi considerate normale, având în vedere că estimarea programelor trimestriale are la bază atât prevederile legilor bugetare anuale, cât și sezonalitatea încasărilor trimestriale din anii precedenți, care a fost afectată semnificativ de modificarea nivelului unor taxe și impozite în cursul anului.

– Referitor la evoluția favorabilă a indicatorilor economici din prima parte a anului, în special a consumului, și a impactului pozitiv așteptat asupra veniturilor bugetare (fiscale), subliniem impactul noului cod fiscal în vigoare de la 1 ianuarie 2016 cu un pachet semnificativ de măsuri de relaxare fiscală care afectează principalele taxe și impozite ale bugetului de stat. Impactul bugetar al relaxării fiscale se concretizează într-o reducere de venituri de 10,2 miliarde de lei. În particular, încasările din TVA s-au redus cu 9,5% în primul semestru 2016 față de perioada similară a anului trecut în condițiile în care baza macroeconomică de impozitare corespunzătoare – consumul privat Elasticitatea pe termen lung a încasărilor din TVA față de dinamica consumului privat (consumul final al populației și al instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor) este estimată la 1. Vânzările cu amănuntul înregistrează un avans considerabil în semestrul I 2016 (aproximativ 18% an/an), dar acestea reprezintă doar o componentă a bazei macroeconomice de impozitare corespunzătoare TVA. a înregistrat o creștere nominală de 6,7% an/an în trimestrul I iar cota medie de TVA raportată la coșul de consum – s-a diminuat cu 31% în perioada de referință (semestrul I 2016 față de semestrul I 2015).

– Importantă este și opinia Consiliului fiscal care spune în ultimul său raport: „Revizuirile ascendente semnificative operate la nivelul veniturilor bugetare apar drept fundamentate din perspectiva performanței efective la zi, rezultate ale unei creșteri economice efective nu atât neapărat superioară estimărilor inițiale, cât cu o compoziție mai favorabilă veniturilor bugetare din impozite și taxe (dinamică superioară a consumului – referință pentru impozitele indirecte).”

– Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 112,2 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, DAR s-au redus cu 0,1 puncte procentuale ca pondere în PIB.

– Subliniem faptul că, în primele șase luni, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 11 miliarde de lei, respectiv 1,5% din PIB. Acestea au fost cu aproximativ 15% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

– Menţionăm că, în 2015, cele mai multe cheltuieli cu investițiile s-au făcut în luna decembrie. Mai exact, în ultima lună din an s-au cheltuit pentru investiții 15,1 miliarde de lei, aproape jumătate din suma totală cheltuită în al doilea semestru din 2015. Din cele 15,1 miliarde de lei, 7 miliarde de lei au fost pentru susținerea proiectelor cu finanțare europeană.

– Tot la capitolul cheltuieli trebuie ținut cont de faptul că, la nivel de personal, sumele au crescut cu 10,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, fiind determinate, în principal, de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 și de majorarea salariului minim brut pe țară.

– Majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 au fost de 12% pentru personalul din instituțiile publice locale, de 25% pentru personalul din sistemul public sanitar și personalul din sistemul public de asistență socială, de 5% din luna septembrie și de 15% din luna decembrie pentru personalul din învățământ, de 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învățământ și asistență socială. Majorarea salariului minim brut pe țară a fost de 75 de lei începând cu 1 iulie 2015, de la 975 lei la 1050 lei și cu 200 de lei începând cu 1 mai 2016, de la 1050 de lei la 1250 de lei. Menționăm că, în analiza cheltuielilor de personal trebuie ținut cont de faptul că în trimestrul I din 2015 s-a plătit prima tranșă aferente plăților drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești în sumă de aproximativ 1,5 miliarde de lei.

– Proiectele cu finanțare de la UE sunt două exerciții financiare diferite, cu reguli individuale: Exercițiul financiar 2007-2013 și 2014 – 2020. Proiectele aferente primei perioade de finanțare sunt în faza finală de implementare și de absorbție de fonduri europene.

– Diminuarea sumelor primite de la Uniunea Europeană comparativ cu anul anterior s-a datorat faptului că perioada de eligibilitate a proiectelor cu finanțare din fonduri europene din cadrul financiar 2007–2013 s-a încheiat în anul 2015 și execuția acestora a fost reflectată până la sfârșitul anului 2015.

–  În anul 2015 nu s-au atras finanțări pentru perioada 2014-2020. Așadar, comparația absorbției de fonduri europene în 2015 cu 2016 nu poate fi făcută, deoarece se referă la alte exerciții financiare, la alte reguli.
–  Pentru anul în curs, demararea proiectelor cu finanțare din fonduri europene din cadrul financiar 2014–2020 este încă în faza de debut și, ca urmare, rambursările de sume de la Uniunea Europeană se așteaptă a fi mai consistente în cea de-a doua parte a anului 2016.
– Menționăm că, dacă la 1 noiembrie 2015, gradul de absorbție era de 58,13%, la 31 decembrie 2015, acesta a crescut la 63,32%. În perioada ianuarie-august, gradul de absorbție a crescut cu 13,62% față de decembrie 2015. Până la finalul perioadei de plată aferente exercițiului 2007 – 2013, gradul de absorbție estimat la finalul anului 2016 și calculat în funcție de cheltuielile solicitate/de solicitat de la UE se ridică la 80,3%.
Ø Referitor la afirmația „Cheltuielile au fost drastic reduse” facem precizarea că nu au fost făcute modificări în programarea cheltuielilor, nerealizarea acestora fiind influențată de întârzierile în demararea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.

–  Din experiența anilor trecuți, se remarcă faptul că plățile aferente cheltuielilor de natura investițiilor au un nivel scăzut în primele luni ale anului, înregistrând un ritm alert în ultima parte a anului, inclusiv pe proiectele din fonduri externe nerambursabile.

Vă rugăm să luați în calcul precizările trimise și să reveniți asupra articolului, reflectând public aceste date.

Mulțumim!