Cum ar putea fi corectată taxa clawback ca să nu rămânem fără medicamente generice

În prezent, chiar şi după ce a fost revizuită în jos, taxa clawback se aplică nediferenţiat producătorilor de medicamente generice (ieftine) şi producătorilor de medicamente inovative (scumpe). Aceasta este una dintre marile probleme ale mecanismului de calcul a taxei pe care Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, a promis că o va rezolva până la toamnă.

Iată, concret, care sunt cele mai mari probleme ale algoritmului de calcul al taxei clawback pentru producătorii de generice

„Taxa clawback, în forma actuală, este împovărătoare, nejustificată pentru sectorul genericelor. Se aplică în mod nediferențiat, prin aplicarea unui procent ‘p’ asupra valorii consumului de medicamente aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție, independent de natura acestuia (generice sau inovatoare) sau de contribuția proprie la creșterea vânzărilor de medicamente suportate din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS). Ca rezultat, producătorii de medicamente generice plătesc pentru creșterile de consum ale medicamentelor inovatoare”, a spus pentru Economica.net Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Taxa clawback este calculată pe baza unor date eronate, furnizate în mod netransparent de CNAS. Concret, pentru trimestrul I al anului 2013, deşi potrivit datelor furnizate de Cegedim, consumul medicamentelor cu prescripţie a scăzut cu 5% comparativ cu T4 2012, CNAS a comunicat un nivel al procentului „p” folosit la calcularea taxei clawback în creştere cu 20%. Creşterea cuantumului acestei contribuţii, în condiţiile în care consumul de medicamente pentru care se aplică taxa a scăzut în primele trei luni ale anului, dovedeşte incapacitatea CNAS de a controla şi gestiona eficient consumul de medicamente cu prescripţie din România. Mai mult decât atât, am atras atenţia că datele referitoare la consum transmise de CNAS conţin în proporţie de 15% discrepanţe faţă de datele interne ale companiilor. Ne confruntăm, de exemplu, cu situaţia în care produse pe care companiile nu le-au avut pe stoc sau la vânzare, apar ca fiind comercializate în primele trei luni ale anului, potrivit datelor CNAS, a explicat pentru Economica.net Dragoş Damian.

Taxa clawback este o măsură discriminatorie pentru producătorii de medicamente, în general, pentru care valoarea taxei se calculează la prețul de raft al medicamentelor, care include adaosurile practicate de alți agenți economici pe lanț, a adăugat Dragoş Damian.

Mai mult, în condițiile în care lista de medicamente compensate urmează să fie actualizată începând cu 1 august 2013, în sensul introducerii de noi molecule inovatoare, consumul suplimentar determinat de intrarea acestor medicamente noi în piața românească se va regăsi în contribuția clawback calculată pentru producătorii de medicamente generice, determinând astfel o povară fiscală suplimentară nejustificată pentru acest sector, ne-a mai spus Dragoş Damian.

Ce efecte va avea menţinerea actualei forme a taxei clawback pentru producătorii de generice

Companiile producătoare de medicamente generice vor fi nevoite să-şi reevalueze portofoliul de produse, ajungând cel mai probabil să elimine medicamentele mai puţin profitabile, dacă se menţine actuala formă a taxei clawback. Populaţia va fi astfel privată tocmai de acele medicamente cu preţ accesibil, utilizate de către 70% dintre pacienţii români, atrage atenţia Dragoş Damian.

Nemaiputând asigura plata salariilor, companiile îşi vor reevalua costurile, cu reduceri implicite de personal – acest proces ar putea duce la pierderea a aproximativ 1.000 de locuri de muncă, dacă se menţine actualul algoritm de calcul al taxei, adaugă Dragoş Damian.

Investiţii de sute de milioane de euro vor fi puse în aşteptare sau vor fi anulate, pentru că nu se pot stabili planuri de afaceri pe termen mediu şi lung, fără să se ştie valoarea exactă şi durata de aplicare a acestei taxe definită de către FMI drept „temporară”, mai spune Dragoş Damian.

Industria farmaceutică românească se va centra tot mai mult pe producţia medicamentelor fără prescripţie şi a suplimentelor alimentare care, nefiind cuprinse în sistemul de compensare, sunt scutite de plata clawback, iar pe de altă parte, permit încasarea mai rapidă. Însă această adaptare a producătorilor la mediul economic şi fiscal ostil va avea impact negativ atât asupra pacienţilor, al căror acces la tratamente corespunzătoare va fi afectat, cât şi asupra sistemului public de sănătate care va folosi în sistemul de compensare medicamente scumpe, ne-a mai spus Dragoş Damian.

În concluzie, menţinerea taxei clawback în forma actuală va avea efecte dezastruoase pentru companiile producătoare de generice, majoritatea având unităţi de producţie locale, cu consecinţe sociale grave asupra populaţiei, al cărei acces la tratament va fi limitat. De asemenea, pierderile la buget prin diminuarea profitului şi operaţiunilor industriale ale industriei farma sunt considerabile, ne spune Dragoş Damian.

Cum vor producătorii de generice să fie modificat algoritmul de calcul al taxei clawback

– Producătorii de generice vor diferenţierea între medicamente generice şi originale în calcularea contribuţiei la taxa clawback: modificarea Ordonanei de Urgenţă a Guvernului 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, astfel încât această contribuţie să se calculeze în mod diferenţiat pentru produsele generice şi inovativele genericizate deja existente pe lista de compensate;

– Producătorii de generice vor plafonarea contribuţiei pentru generice: moleculele nou-intrate pe piaţa farmaceutică să fie definite pe o listă separată de compensare, iar contribuţia de clawback să se calculeze după aceeaşi formulă de calcul prevazută de art. 3 din OUG 77/2011: plafonarea procentului contributiei „p” la valoarea p-ului din trimestrul IV al anului 2012, respectiv la 13%, neputând depăşi acest procent maxim. Considerentele care stau la baza alegerii acestui plafon au fost determinate de faptul că în anul 2012 nu au fost introduse molecule noi, astfel încât apreciem că acest procent „p” corespunde contribuţiei la creşterea pieţei, raportat la consumul de medicamente generice şi inovative genericizate, ne-a spus Dragoş Damian.

– Producătorii de generice vor folosirea preţului de producător ca bază de calcul a taxei clawback, excluzând TVA şi adaosurile distribuitorilor şi ale farmaciilor;

– Producătorii de generice vor ca termenul de plată pentru taxa clawback şi termenul decontării medicamentelor compensate să coincidă;

– Producătorii de generice solicită calcularea taxei clawback funcţie de consumul real de medicamente compensate în anul anterior, a conchis Dragoş Damian.