De ce se depreciază leul? Consiliul Fiscal: „Ultimele discuţii guvernamentale pun la îndoială întregul sistem fiscal bugetar al României”

Deprecierea leului are şi factori externi, dar mai ales interni, spun analiştii economişti şefi ai câtorva bănci comerciale. La extern e trecută incertitudinea politicii Trump şi disensiunile SUA - Coreea de Nord, iar la intern discuţiile despre taxe şi impozite, care par că vor să schimbe din temelii sistemul fiscal bugetar existent, ceea ce ţine pe loc investitorii, dacă nu chiar îi alungă. Discuţiile interne pe taxe şi impozite pun presiune pe curs, dar analiştii speră totuşi că BNR va fi mai puternică şi va ţine în frâu cursul pentru a nu alimenta şi mai mult inflaţia. Surse din mediul bancar spun că BNR a intervenit acum două zile în piaţă pentru ca leul să nu sară de 4,6 lei la cursul oficial.
Gabriela Ţinteanu - mie, 30 aug. 2017, 21:00
De ce se depreciază leul? Consiliul Fiscal:

„Leul este singura monedă din Europa Centrală şi de Est care se depreciază. Trebuie văzut de ce. În principal, retorica măsurilor de politică monetară ale BNR a fost decuplată de incertitudinile politice, de măsurile de politică fiscală care se ajustează din mers”, spune Ciprian Dascălu, economist şef ING Bank. Acelaşi factor intern care contribuie la deprecierea din ultimele zile a leului este identificat şi de Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist şef al Raiffeisen Bank. „Incertitudinile legate de taxe şi impozite din ultima perioadă pun la îndoială întregul sistem fiscal al Românie. Şi e normal ca acest lucru să îndepărteze şi să semene neîncredere în rândul investitorilor”, explică Dumitru.

Şeful Consiliului Fiscal arată că dacă toate aceste incertitudini legate de Pilonul II de Pensii, de diverse taxe şi impozite noi, pe cale să apară, nu se vor clarifica, presiunea pe cursul valutar din ultimele zile se va menţine. „Momentul actual nu este unul care să te ajute să te decizi să începi o investiţie în România. Când ai incertitudini şi nu ştii ce taxe vei avea de plătit la anul este clar că nu vrei să investeşti. De aici şi presiunea pe curs. Bineînţeles, şi factorii externi: disensiunile SUA – Coreea din ultimele zile şi în general, incertitudinile legate de politica pe care o va duce Donald Trump”, spune Dumitru. Totuşi, Raiffeisen Bank speră că lucrurile se vor linişti, BNR îşi va putea urma directivele de politică monetară pe care şi le-a impus, şi la sfârşitul anului vom avea un curs leu-euro care va fluctua în jurul valorilor de 4,5-4,55 lei pentru un euro.

La rândul său, Ciprian Dascălu vede în continuare un curs leu/euro în jurul valorii de 4,5 lei pentru final de an, sperând că leul nu se va decupla din cauza disensiunilor politice interne de la tendinţa regională de apreciere a monedelor naţionale, fiind de aşteptat ca şi leul să beneficieze de creşterea economică peste aşteptări din zona euro, care este principalul partener comercial al României, precum şi de tendinţa de stagnare la nivel minim în regiune a dobânzilor bancare. În plus, aşa cum precizează Ciprian Dascălu, o depreciere a cursului de schimb ar fi în defavoarea ţintei de inflaţie, deja revizuită în sens ascendent de către BNR.

Surse din mediul bancar ne-au declarat că deprecierea leului a fost calmată acum două zile chiar prin intervenţia BNR. Acum două zile apetitul investitorilor pentru risc era în scădere drastică, şi pe fondul unor volume mari de valută tranzacţionate, piaţa suspectează că BNR a intrat în piaţă pentru a opri deprecierea monedei naţionale înaintea pragului de 4,6 lei pentru un euro, chiar dacă după închiderea oficială cursul pe interbancar a ajuns la 4,61 de lei pentru un euro.

 

 

 

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Unde vor creşte preţurile, cum văd managerii economia în următoarele luni – sondaj INS
Unde vor creşte preţurile, cum văd managerii economia în următoarele luni – sondaj INS
Managerii români estimează, pentru perioada noiembrie 2024 - ianuarie 2025, o relativă stabilitate a activităţii economice şi a numărului de salariaţi în industria prelucrătoare şi......
53% dintre francezi vor ca guvernul Barnier să cadă
53% dintre francezi vor ca guvernul Barnier să cadă
Aproximativ 53% dintre francezi doresc ca guvernul premierului Michel Barnier să cadă din cauza furiei față de bugetul ...
Obligația nouă pentru firmele cu peste 50 de angajaţi de la 1 ianuarie: raportul de sustenabilitate
Obligația nouă pentru firmele cu peste 50 de angajaţi de la 1 ianuarie: raportul de sustenabilitate
Anul 2025 vine cu o serie de noutăți pentru companii, printre care se numără și obligația întocmirii rapoartelor de ...
„Atac masiv” asupra infrastructurii energetice din Ucraina
„Atac masiv” asupra infrastructurii energetice din Ucraina
Ucraina a raportat joi un "atac masiv" asupra infrastructurii sale energetice şi a declarat că a trebuit să efectueze ...