Românii cultivă plante psihotrope pe 770 de hectare

În prezent, în România se cultivă doar două plante care conțin substanțe stupefiante și psihotrope: macul şi cânepa. Acestea se regăseau în statisticile anului trecut pe o suprafaţă totală de 774 de hectare, pentru care producătorii, fie ei companii, persoane fizice sau institute de cercetare au nevoie de autorizaţia Direcţiilor pentru Agricultură Judeţene. „În anul 2014 suprafețele cultivate cu cânepă au fost de aproximativ 765 ha. Județele în care s-a cultivat cânepa au fost: Alba, Arad, Bihor, Caraș Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Maramureș, Mureș, Neamț, Sălaj, Teleorman, Timiș”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii Ministerului Agriculturii.

Producţia de cânepă  a anului trecut a fost de 678 de tone.

Am pierdut o piaţă importantă

Până în 1990, România era a treia ţară producătoare de cânepă din lume, cu o suprafaţă cultivată de aproximativ 49.000 de hectare, dar includerea sa pe lista plantelor narcotice a limitat spre zero interesul producătorilor. Mai mult, fiind o cultură care necesită foarte multă muncă fizică, mulţi au fost descurajaţi să mai cultive. În 2010, spre exemplu, s-au cultivat cu cânepă doar 23 de hectare de teren. Cu toate acestea, la Salonta, un antreprenor român a investit în 2007 din fonduri SAPARD în jur de 1,7 milioane de euro în singura unitate de procesare din Europa unde se obțin toate produsele din semințe de cânepă sub același acoperiș. Este vorba despre Dan Lăzărescu, proprietarul companiei Canah International, cu afaceri de 2,8 milioane de euro în 2013. În anul 2014, compania  a procesat aproximativ 1,300 tone de cânepă pe care o cumpără din România, Franţa, dar mai ales din China şi mizează anul acesta pe afaceri de 25-30 de milioane de lei. „Trendul este crescător. Alimentaţia sănătoasa câştiga din ce in ce mai mult teren mai ales în USA şi EU. Cânepa, fiind considerată un super food, este unul din ingredientele de bază ale acestei alimentaţii sănătoase”, a declarat pentru ECONOMICA.NET  Dan Lăzărescu.

Revine interesul?

Interesul pentru cânepă, folosită în mod tradiţional de români pentru fibre, s-a reactivat, se pare, în ultimii ani, însă sunt şi investitori care, deşi au primit aprobările, au renunţat la cultură. Spre exemplu, în Judeţul Timiş, unde se cultiva pe vremuri printre cele mai mari suprafeţe cu cânepă, o companie  a obţinut anul acesta aprobarea pentru cultivarea unui suprafeţe de 100 de hectare cu cânepă. „Au fost solicitari şi s-a acordat autorizaţia  pentru 100 de hectare. Acum am fost însă anunţaţi că au renunţat la cânepă, vor cultiva porumb. Mai există şi o altă cerere pentru 390 de hectare, dar documentaţia nu corespundă astfel că nu au primit autorizaţie. În judeţ mai există două hectare la Salbagel”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficiali ai Direcţiei Agricole Timiş. 

Tot la Timiş, anul acesta, Institutul de Cercetare Lovrin a cultivat 4 hectare de teren cu cânepă pentru sămânţă. „Anul acesta am pus cânepă pentru prima dată. Până acum am cultivat experimental.  Suntem într-un stadiu incipient, dar sperăm că în doi ani să putem vinde sămânţă de bază. Deja avem persoane interesate. Tocmai ne-a contactat o persoană din Bulgaria care doreşte să distribuie sămânţa din cele 3 soiuri de cânepă create de noi în laborator”, a explicat pentru #economica”, directorul Institutului de Cercetare. 

Şi datele statistice indică o revigorare a producţiei de cânepă. Din cifrele Ministerului Agriculturii, suprafaţa cultivată a crescut în 2014 faţă de 2013 de peste 4 ori, iar producţia de peste 2,3 ori.

Macul-planta profitabilă cultivată pe nici 10 hectare

În ceea ce priveşte macul, suprafețele cultivate  în anul 2014 au fost de aproximativ 9 ha și s-au regăsit în județele Alba, Bistrița Năsăud, Covasna și Neamț. Satul Colţeşti, comuna Rîmetea din judeţul Alba  este considerat „leagănul” cultivării macului alb. Aşezată în nordul depresiunii Trascăului, în comună se cultivă mac pe aproximativ 6-7 hectare, după cum spune primarul aşezării, Szocs Francisc.”La noi se produce mac alb din 1940 încontinuu. Sunt mai mulţi mici producătători, fiecare exdploatând în jur de 20-30 de ari (2-3.000 de mp n.red)”, a povestit pentru ECONOMICA.NET Francis, potrivit căruia 90% din producţie se vinde direct în pieţele apropiate, la Cluj, Alba, Aiud. restul este cumoărat de către producătorii de farmaceutice.

Pentru sătenii din Rîmetea, cultivarea macului este un business profitabil, marjele ajungând la aproximativ 50%. „Se produc în jur de 1.000 de kilograme pe hectar, iar preţul unui kilogram este de aproximativ 20 de lei”, mai spune primarul potrivit căruia în zonă nu prea există şanse de creştere a suprafeţei cultivate. ” În primul rând nu mai este teren de luat, iar în al doilea rând nu mai sunt oameni care să muncească terenul. Cultura macului alb presupune multă muncă”, susţine acesta.

Ce se face din cânepă şi mac

Cânepa care se cultivă la noi este folosită pentru fabricarea fibrelor textile. Uleiul extras din seminţele de cânepă este folosit în alimentaţie şi la fabricarea vopselurilor. Turtele rezultate în urma extragerii uleiului se folosesc ca nutreţ. Planta conţine o substanţă psihotropă numită Tetraidrocanabinol (THC), dar în cantităţi mult mai mici decât renumita cânepă indiană. Macul se foloseşte în industria alimentară, dar şi la obţinerea opiului, o substanţă cu un puternic efect psihotrop, folosită în numeroase feluri în medicină.

Se schimbă legea plantelor psihotrope

Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere un proiect de act normativ prin care statul să  poată controla mai bine culturile de plante ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope. Astfel, Ministerul Agriculturii va trebui să autorizeze anual cultivarea acestor plante, în vederea utilizării în industrie şi/sau în alimentaţie în domeniul medical, ştiinţific sau tehnic ori pentru producerea de sămânţă. După eliberarea autorizaţiilor, Direcţii agricole sunt obligate să transmită o copie a acestora inspectoratele judeţene de poliţie, care o vor înainta formaţiunii centrale de reprimare a traficului şi consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.