Am speriat Europa: Românii din străinătate provoacă daune de zeci de milioane pe şosele, la Bucureşti e haos

Sumele pe care asigurătorii locali trebuie să le achite în contul daunelor provocate de români în afara graniţelor ţării au crescut exponential în anii de după declanşarea crizei financiare. Deşi autorităţile au renunţat să mai publice date concrete încă din 2004, un calcul ECONOMICA.NET bazat pe informaţii furnizate de specialişti în domeniu arată că doar primii trei-patru jucători pe piaţa RCA au de achitat anual despăgubiri externe de cel puţin 60-70 milioane de euro, adică peste 16% din totalul daunelor plătite pe RCA , de toate firmele de asigurare, într-un an.

Între timp, Biroul Asigurătorilor Auto din România (mai cunoscut ca Biroul Carte Verde) adică instituţia care gestionează daunele externe, trece printr-o perioadă dificilă, cu un preşedinte suspendat şi acuzat de fapte de corupţie şi cu o imagine externă din ce în ce mai proastă.

Sute de mii de maşini asigurate în România rulează în Italia şi Spania şi provoacă daune de zeci de milioane de euro

O bună parte a românilor care lucrează în afara graniţelor şi-au asigurat maşinile la societăţi din ţară, deşi ei conduc în majoritatea timpului în statele de rezidenţă. Este vorba mai ales despre românii din Spania şi Italia, iar motivul alegerii lor este unul simplu: preţul. În cele două ţări, unde trăiesc în jur de 3 milioane de români, preţurile pentru RCA sunt cu mult mai mari decât în România, ajungând chiar şi la peste 2.500 de euro pe an pentru un automobil de talie medie.

În acest context, cele câteva firme care domină şi piaţa locală de RCA au identificat o oportunitate şi au subscris substanţial pe această zonă, ajungând la sute de mii de poliţe vândute românilor din Spania şi Italia. Prima dintre firmele locale care şi-a dat seama că această politică este mai degrabă păguboasă a fost Astra Asigurări care, în 2012 şi 2013, a fost nevoită să ia măsuri serioase pentru a-şi reduce expunerea în Italia.

“La un moment dat, Astra ajunsese să aibă peste 6.000 de daune anual în Italia. La o daună medie de 4.000 de euro, cât este nivelul pe zona de vest a Europei, se ajungea la sume semnificative. Au luat măsuri, au crescut preţul şi au controlat mai bine daunele şi, la un moment dat, ştiu că reuşiseră să reducă numărul la sub 2.500. Pe de altă parte însă, este clar că dacă Astra şi-a redus expunerea, altcineva a majorat-o”, explică un specialist cu ştate vechi în domeniul optimizării daunelor, care a solicitat anonimatul.

Potrivit acestuia, pentru a vedea ce firme sunt expuse în afara ţării este suficient să ne uităm cine vinde cel mai mult pe plan local. În acest moment în România sunt patru firme care, prin politica de preţ, domină vânzările de RCA. Este vorba despre Carpatica, Euroins, City Insurance şi, mai puţin de când a fost introdusă în administrare specială, Astra Asigurări.

“În ultima vreme, City a fost mai agresivă. Una dintre cele patru firme a avut în 2013 peste 6.000 de daune. Să spunem, totuşi, că avem o medie de 5.000 de incidente pe an pentru primele trei. Înseamnă minimum 15.000 de incidente. Înmulţiţi cu 4.000 de euro şi vă puteţi face o idee asupra valorii daunelor plătite în afara ţării”, arată sursa noastră. Vorbim deci de cel puţin 60 de milioane de euro anual, însă această sumă este cel mai probabil depăşită având în vedere că şi alţi asigurători din ţară sunt expuşi pe Spania şi Italia.

Biroul Carte Verde cu preşedinte suspendat şi acuzat de corupţie

Pe de altă parte, organizaţia care se ocupă cu gestionarea daunelor provocate de maşinile asigurate în ţară în afara graniţelor se află într-o situaţie cel puţin delicată. Este vorba despre Biroul Carte Verde, care trebuie să asigure plăţile dinspre societăţile locale către asigurătorii corespondenţi din afara graniţelor.

Potrivit legislaţiei, toate poliţele RCA emise în România au şi o componentă de Carte Verde care dă dreptul şoferilor să circule în condiţii de legalitate în majoritatea ţărilor din Europa şi care protejează şoferul de eventuale daune provocate unor terţi în străinătate. Potrivit mecanismului, asigurătorii din România au societăţi corespondente în celelalte state. Acestea din urmă achită în primă fază dauna, urmând să primească ulterior banii de la societatea din România. De această procedură se ocupă Biroul Asigurătorilor Auto din România unde sunt membre toate societăţile locale care vând RCA.

În acest moment însă, Biroul se află într-o situaţie specială. Preşedintele recent numit, Radu Mustăţea, a fost suspendat din funcţie având în vedere că este pus sub acuzare pentru fapte de corupţie în celebrul dosar Carpatica, în care este acuzat fostul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, Dan Radu Ruşanu, dar şi alte persoane importante din instituţiile de supraveghere sau din piaţa asigurărilor. Care este efectul asupra activităţii şi imaginii BAAR?

“În acest moment, BAAR funcţionează încă normal, în sensul că reuşeşte să gestioneze daunele, Încă! Evident însă că nu poate funcţiona la nesfârşit fără un preşedinte. Situaţia este, până la urmă, una specială. Recent, un reprezentatnt al Consiliului Birourilor de la Bruxelles a venit în România. Nu a fost deloc încântat când a văzut care este situaţia la BAAR. Avem o imagine din ce în ce mai proastă în afara graniţelor iar acest lucru se va simţi la un moment dat, pentru că vorbim despre o industrie care se bazează pe încredere”, spune un director dintr-o companie locală.

Numire cu scandal, suspendare cu procurori. Caracatiţa din dosarul Carpatica

Preşedintele suspendat al BAAR, Radu Mustăţea, a fost numit în funcţie la finele anului trecut, însă nu a apucat să-şi exercite atribuţiile în condiţii normale decât câteva luni. La începutul lui 2014 el a fost pus sub acuzare pentru fapte de corupţie în dosarul Carpatica.

Potrivit procurorilor, Mustăţea ar fi fost parte dintr-o reţea care căuta să obţină un tratament preferenţial din partea autorităţilor pentru societatea Carpatica Asig, deţinută de omul de afaceri Ilie Carabulea. Mustăţea l-a înlocuit la şefia BAAR pe Liviu Stoicescu, cel care a înfiinţat şi a condus BAAR încă de la început. La momentul respectiv s-a vorbit inclusiv despre influenţe politice şi presiuni din partea fostului şef al ASF (Dan Radu Ruşanu, astăzi reţinut tot în dosarul Carpatica) pentru numirea lui Mustăţea care pe atunci era membru în Consiliul de Administraţie al Carpatica Asig şi omul despre care se vorbea că ar conduce de facto societatea. Anterior, el fusese director la Astra Asigurări în perioada în care societatea a înregistrat cea mai importantă creştere, inclusiv pe poliţe vândute pentru românii din afara ţării.

Numirea sa, deşi nu foarte mediatizată, a stârnit multe discuţii în interiorul pieţei asigurărilor, în condiţiile în care, după cum am arătat mai sus, valoarea daunelor gestionate de BAAR este una semnificativă iar societatea pe care Mustăţea o reprezenta este una dintre cele mai expuse pe asigurările RCA vândute pentru maşini care circulă în afara ţării. Suspendarea lui Mustăţea a survenit destul de recent şi abia atunci când restricţiile impuse de procurori (mai ales în privinţa dreptului său de a comunica cu oameni din piaţa asigurărilor) au făcut imposibilă exercitarea funcţiei. Fostul şef al BAAR, Liviu Stoicescu, s-a retras complet din piaţă după ce a fost debarcat. El nu mai ocupă nicio poziţie în nicio companie sau organizaţie locală.