1,5 milioane de oameni care au plătit asigurarea obligatorie a locuinţei riscă să nu primească despăgubiri

Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor ar putea funcţiona, în acest moment, în afara normelor de prudenţialitate impuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Un document conceput de ASF la finele lunii iunie arată că entitatea care se ocupă cu gestionarea asigurărilor obligatorii de locuinţă avea un nivel al capitalurilor proprii care îi permitea să subscrise maximum 1,2 milioane de poliţe la actualul nivel de preţ. Cu toate acestea la finele lunii iulie, PAID avea în portofoliu aproximativ 1,55 milioane de poliţe, cu mai mult de 350.000 peste nivelul considerat prudenţial de normele ASF.

Reamintim că, din motive asemănătoare, companii private cum sunt Astra sau Carpatica au fost puse în proceduri de redresare financiară.

Pentru ca PAID să funcţioneze acum în condiţii de legalitate şi prudenţialitate, ar fi fost necesară o majorare de capital care, din informaţiile ECONOMICA.NET nu a avut loc. ASF nu a răspuns solicitărilor ECONOMICA.NET în acest sens în timp ce PAID, prin vocea directorului executiv, Nicoleta Radu Neacşu, s-a rezumat la a spune că nu ştie nimic despre analiza ASF şi că PAID funcţionează în condiţii de legalitate.

„Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră, vă informez că nu am cunoştinţă despre nicio adresă trimisă de ASF către Parlamentul României care să vizeze compania noastră. În legătură cu celelalte aspecte, vă asigur că PAID îndeplineşte toate cerinţele de conformitate cu normele ASF.”, spune directorul PAID într-un răspuns prin e-mail.

ASF către Parlament: „ PAID are dificultăţi. Trebuie introdusă o franşiză sau trebuie majorat preţul asigurării cu 50%”

Analiza ASF este inclusă într-o adresă trimisă către Comisia Economică din cadrul Camerei Deputaţilor. „Ca urmare a analizării de către autoritatea de supraveghere a dificultăţilor în care se află PAID , situaţie determinată de nivelul capitalurilor proprii care permite subscrierea unui volum de prime de aproximativ 21 de milioane de euro (1,2 milioane de poliţe la actualul tarif), precum şi de lipsa de corelare între tariful de primă stabilit pentru această asigurare şi costul reasigurării, ASF a identificat ca posibilă soluţie de viabilizare a activităţii acestei enităţi, introducerea unei franşize de 10% din limita de răspundere pentru riscul de cutremur, cu oferirea posibilităţii asiguraţilor de a putea opta pentru asigurarea fără franşiză dar la un tarif majorat cu 50%”, arată documentul.

Cu alte cuvinte, la finele lui iunie, ASF spunea că PAID nu mai poate funcţiona în condiţii normale fără introducerea unei franşize (instrument des utilizat pe piaţaasigurărilor de locuinţă care presupune că asiguratul îşi asumă o parte din daună şi este de acord să nu fie despăgubit pentru sume mai mici decât respectiva parte, în cazul de faţă 10% din 20.000 de euro adică 2.000 de euro). Cealaltă variantă propusă ar fi ca asiguratul care nu doreşte franşiză să plătească, în loc de 20 de euro, 30 de euro pentru poliţa obligatorie. 

ECONOMICA.NET a scris în premieră despre aceste propuneri care, la vremea respectivă, nu au fost asumate.

Uite grupul de iniţiativă, nu e grupul de iniţiativă. Este legală majorarea de preţ?

Ca răspuns la propunerea ASF, deputatul Mihai Tudose, preşedintele de trei mandate al Comisiei Economice din Camera Deputaţilor şi cel care a iniţiat mai multe modificări la legea asigurării obligatorii a locuinţei, propune ASF să „participe la dezbaterile comisiei” dar şi să vină cu soluţii concrete la problema PAID „ cât şi cu privire la produse din domeniul asigurărilor (ex.RCA)”. Între timp, preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, a anunţat, în conferinţă de presă, formarea unui „grup de iniţiativă la nivelul Parlamentului”. Contactat de ECONOMICA.NET, deputatul Mihai Tudose neagă însă existenţa unei astfel de comisii. „ Aşteptăm propuneri concrete de la ASF în ceea ce priveşte asigurarea obligatorie a locuinţei pentru că intră în atribuţiile lor. De altfel nici nu cred că intrdoducerea unei franşize sau majorarea preţului sunt decizii care pot fi luate în acest moment pentru că ele contravin legii”, ne-a spus preşedintele comisiei economice din Camera Deputaţilor.

Care sunt riscurile?

Cu cât expunerea PAID este mai mare, cu atât este mai mare şi costul reasigurării. PAID cedează în reasigurare către cele mai mari companii de profil din lume majoritatea primelor încasate, urmând ca respectivele companii să-şi asume plata aproape integrală a daunelor (PAID plăteşte doar până la valoarea cumulată de 1 milion de euro). Contractul de reasigurare este şi principala obligaţie legală a PAID.

În mod natural, cu cât sunt mai multe poliţe, cu atât apar mai multe daune iar pretenţiile reasigurătorilor cresc, şi există riscul de nu mai putea fi satisfăcute din încasările la actualul nivel de primă. Contractul de reasigurare este reînnoit semestrial iar următoarea negociere ar trebui să aibă loc chiar la finele acestei luni.

Dacă PAID se prezintă la aceste negocieri cu un portofoliu mult mai mare decât cel de la negocierile din urmă cu trei luni şi cu indicatori financiari sub normele în vigoare, el riscă să nu convingă marile companii de reasigurare.

Mai mult, fără o majorare a preţului şi având în vedere şi inundaţiile din ce în ce mai dese din ultima vreme, PAID va avea încasări care nu vor putea acoperi pretenţiile reasigurătorilor. Într-o astfel de ipoteză, Pool-ul va fi expus, în cazul unui eveniment major, expunând la rândul lui asiguraţii.

Potrivit legii, toţi românii sunt obligaţi să deţină o poliţă obligatorie de asigurare a locuinţei emisă de PAID, în caz contrar riscând amenzi de până la 500 de lei. Preţul poliţei este în prezent de 20 de euro şi acoperă riscurile de cutremur, inundaţii şi alunecări de teren în limita a 20.000 de euro.