EXCLUSIV Piaţa asigurărilor de viaţă este blocată. O poliţă vândută acum aduce randament negativ la plată

În Germania, piața asigurărilor mixte de viață nu mai funcționează din momentul în care randamentele la economisirile în euro au scăzut cu mult sub 1% sau au devenit negative. De circa un an de zile, același lucru se întâmplă și în România, unde randamentele pe care le poate garanta o societate de asigurări au ajuns în jurul unei valori maxime de 2%-2,5%. Piața este blocată, cu atât mai mult cu cât asigurătorii sunt convinși că va trebui să ne învățăm să trăim din dobânzi mici cel puțin 10-20 de ani de acum încolo.

Ce înseamnă de fapt o asigurare mixtă de viață. Este o asigurare cu dublă protecție: îți acordă integral suma asigurată în caz de deces sau invaliditate permanentă (similar cu polița clasică de asigurare), dar are și o componentă de economisire: la expirarea contractului, supraviețuitorul primește toți banii economisiți plus cel puțin dobânda tehnică, garantată prin contractual inițial încheiat între asigurat și asigurător. Spunem cel puțin dobânda tehnică, deoarece există și posibilitatea ca în fiecare an, asiguratul să aibă și o minimă cotă parte de participare la profit, dacă societatea de asigurări a reușit să facă acest lucru pentru produsele sale.

Așa cum au explicat pentru ECONOMICA.NET mai multe surse din piața asigurărilor, “cel mai simplu produs de acest gen trebuie să aibă o dobândă tehnică de minimum 4%, în așa fel încât după adunarea veniturilor, scăderea comisioanelor de administrare și a primelor de risc suplimentare, să ajungi la un fel de DAE de 1%, adică să ai și ceva de câștigat după reducerea tuturor taxelor”. Un alt reprezentant al asigurătorilor explică faptul că „dobânzile tehnice au căzut sub 3%, iar la ora actuală, dacă ai cotiza ipotetic 1.040 sau 1.050 de lei sau euro, asigurarea de viață retrasă la finalul perioadei de economisire scade sub 1000 de lei sau euro. Și atunci acest produs nu mai rentează a fi vândut.”

În schimb, cei care au încheiat polițe de asigurare mixtă de viață în anii 2003-2008 sunt niște ferticiți posesori ale unor instrumente de investiții pe termen lung cu foarte bune randamente. În perioada menționată, dobânda tehnică era peste 3%, poate chiar dublul acestei valori, iar suma minimă de încasat la sfârșitul perioadei de economisire rămâne garantată la această dobândă tehnică, indiferent de faptul că dobânzile la euro sunt la ora actuală negative. 

Alternativele posibile la asigurarea de viață cu protecție

În concluzie, acest tip de poliță, un foarte bun instrument de economisire pe termen lung, nu se mai vinde la ora actuală. Bineînțeles, ar putea exista variante de contracarare a acestui efect negativ. Este vorba de polițele pe care le-ar putea vinde acele societăți de asigurări de viață care au la dispoziție o rețea gratuită de distribuție a acestui produs (de exemplu, rețeaua unei bănci). În acest caz, costurile de administrare ale poliței de viață ar scădea simțitor față de cazul în care asigurătorul trebuie să plătească un comision pe fiecare poliță încheiată de un agent de vânzări. Cu o filosofie de investiții pe termen lung (titluri de stat pe 10 și 15 ani de exemplu), asigurătorul respectiv și-ar putea asuma un risc de lichiditate pe termen scurt, dar ar oferi un câștig de circa 1% sau chiar 1,5% pe an, la polițele AMV în euro, ceea ce este foarte mult în condițiile actuale de piață. Probabil însă, că o nouă poliță AMV va arăta puțin altfel în noile condiții de piață: o interdicție de a renunța la poliță și a retrage banii în primii doi – trei ani nu ar fi exclusă.

În rest, piața asigurărilor de viață rămâne marcată de vânzarea din ce în ce mai greoiae a așa-ziselor polițe RCA de viață: asigurarea tradițională unde moștenitorii primesc suma asigurată în caz de deces al asiguratului (la ora actuală, de exemplu, valoarea primei pentru o sumă asigurată de 30.000 de euro în caz de deces este de circa 300 de euro pe trimestru) și cea de invaliditate temporară (în cazul producerii unui accident cu urmări iremediabile pentru asigurat, acesta primește o sumă de bani – mai mică decât suma asigurată pentru deces la aceeași primă plătită). Din păcate, piața românească este prea puțin educată pentru a înțelege necesitatea unei astfel de polițe.

O altă variantă este investiția de tip unit linked, destul de sofisticată și cu anumite cote de risc, dar care are șansa, măcar teoretic, să mai ofere profit în actualele condiții financiare de pe piața internă și internațională.