Guvernul oferă monopol universităţilor pe piaţa formării profesionale a licenţiaţilor. În joc sunt 24 milioane euro

Deciziile Guvernului vor conduce la intrarea în insolvenţă a peste 2400 de furnizori de formare profesională, cu afaceri anuale cumulate de peste 100 milioane euro, dar la înjumătăţirea banilor europeni destinaţi programelor de profil, absorbiţi de România, pentru că aceste cursuri sunt finanţate din fonduri europene dedicate. Miza – peste 24 de milioane de euro, fonduri nerambursabile puse la dispoziţia României, pentru aceste programe, doar pentru 2015 şi 2016.

Ce se întâmplă acum pe această piaţă, ce se schimbă şi care va fi impactul schimbărilor

În prezent, şi furnizorii de formare profesională care funcţionează prin IMM-uri sau ONG-uri, dar şi universităţile acreditate au dreptul să organizeze cursuri de formare, recalificare, specializare sau perfecţionare pentru ocupaţii care necesită calificări de niveluri 5 şi 6, şi care se adresează adulţilor cu studii superioare. Concret, vorbim despre cursuri de „manager de proiect”, de „expert achiziţii publice”, „expert accesare fonduri structurale şi de coeziune”,”expert administraţia publică”, „expert/specialist în parteneriat public-privat”, şi multe altele.
Şi unii, şi alţii organizează astfel de cursuri cu bani europeni obţinuţi în baza unor proiecte eligibile pentru finanţare europeană, prin programul operaţional dedicat – până acum POSDRU, de acum redenumit Programul Operaţional Capital Uman (POCU).

Fondurile nerambursabile puse la dispoziţia României ţintit pentru organizarea acestor cursuri vizează două obiective specifice din prioritatea de investiţii 10iv, de sub cupola axei prioritare 6 a POCU. E vorba despre obiectivul specific 6.16 din axa prioritară 6 a POCU, anume „creşterea numărului de oferte furnizate de sistemul de educaţie şi formare profesională adaptate la nevoile şi tendinţele de dezvoltare ale pieţei muncii”, şi de obiectivul specific 6.17 din aceeaşi axă „creşterea numărului de programe de formare profesională pentru sectoarele economice cu potenţial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI bazate pe un sistem de anticipare a nevoilor şi tendinţelor de dezvoltare ale pieţei muncii prin investiţii în capacitatea furnizorilor de formare şi prin stimularea parteneriatelor cu mediul de afaceri”.

România poate accesa ţintit pentru aceste două obiective specifice fonduri nerambursabile care depăşesc 24 de milioane de euro pentru anii 2015 şi 2016, din care majoritatea sunt alocate pentru 2016, conform planului multianual de lansări al POCU din perioada de programare 2014-2020.

Planul multianual al POCU stabileşte că pentru anul 2016 sunt alocate o parte din fondurile aferente anului 2015, alocare aferentă anului 2016 şi cea aferentă anului 2017. Pentru anii următori se va urma aceeaşi progresie, astfel încât în anul 2020 să mai rămână de lansat maximum 25% din alocarea aferentă anului 2020, lăsând timp suficient pentru implementarea proiectelor, evitarea riscului de dezangajare şi asigurarea atingerii ţintelor din cadrul de performanţă.

Ce se schimbă de la 1 ianuarie

De la 1 ianuarie 2016, doar universităţile acreditate vor avea dreptul să  organizeze cursuri de formare, recalificare, specializare, perfecţionare pentru ocupaţii care necesită calificări de niveluri 5 şi 6, şi care se adresează adulţilor cu studii superioare, arată două hotărâri de Guvern: Hotărârea Guvernului nr. 567/2015 şi Hotărârea Guvernului nr. 481/2015.

Drept urmare, doar universităţile acreditate vor avea dreptul să acceseze banii europeni destinaţi realizării obiectivelor specifice 6.16 şi 6.17 din axa prioritară 6 a POCU.

Asociaţia Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională din România a reacţionat prompt şi a adresat recent o plângere Consiliului Concurenţei şi Guvernului, în care semnalează crearea unui monopol pentru universităţi pe această piaţă, dar şi consecinţele HG nr. 567/2015.

Prin această măsură abuzivă şi fără un temei legal, se interzice accesul pe piaţă a furnizorilor de programe de formare profesională, oferind instituţiilor de învățământ superior exclusivitate în organizarea acestor cursuri care de altfel, încă din anul 2000 sunt organizate de către furnizorii definiţi de OG nr. 129/2000. Lesne de înţeles presiunea universităţilor asupra conducerii Autorităţii Naţionale pentru Calificări (ANC) care printr-o prevedere obscură introdusă într-un tabel şi printr-o interpretare halucinantă a legii, aplică o măsură arbitrară şi discriminatorie prin care elimină de pe piaţă furnizorii de formare profesională a adulţilor, spun oficialii Asociaţiei Patronale a Furnizorilor de Formare Profesională din România, într-o plângere adresată recent guvernului şi Consiliului Concurenţei.

Care ar putea fi urmările celor două hotărâri de Guvern care creează monopol pe piaţa formării profesionale a adulţilor cu studii superioare

Toţi furnizorii de programe de formare profesională a adulţilor care organizează cursuri de nivel 5 şi 6 de calificare vor fi obligaţi să-şi înceteze activitatea, să-şi concedieze angajatii, să-şi declare insolvenţa, susţin oficialii Asociaţiei Patronale a Furnizorilor de Formare Profesională din România în plângerea adresată Consiliului Concurenţei şi guvernului.

Vorbim despre 2.450 de furnizori de formare profesională care sunt înregistraţi la ONRC sub cod caen 8559 (alte forme de învăţământ), potrivit informaţiilor comunicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru ECONOMICA.NET. Aceştia ar putea dispărea de pe piaţă ca urmare a deciziilor guvernului de a le interzice organizarea de cursuri de niveluri 5 şi 6.

Cei 2.450 de furnizori de formare profesională au încheiat anul trecut o cifră de afaceri totală de 446 milioane lei, ne-au mai spus oficialii ONRC.

Furnizorii care au accesat fonduri structurale (prin POSDRU), au creat locuri de muncă, au plătit taxe şi impozite sunt puşi în situaţia de a nu asigura sustenabilitatea investiţiilor susţinute din fondurile europene în cadrul POSDRU 2007-2013, adaugă reprezentanţii Asociaţiei Patronale a Furnizorilor de Formare Profesională din România.

Mai mult, ei nu vor putea obţine finanţare pentru cursuri de formare profesională pentru adulţii cu studii superioare şi deci implementa proiecte prin POCU, cu toată că sunt declaraţi eligibili să depună proiecte pentru a accesa finanţări în cadrul POCU 2014-2020, axa prioritară 6, prioritatea de investiţii 10iv, obiectivele specifice 6.16 şi 6.17. Cele două HG vor duce la imposibilitatea atingerii obiectivului de creştere a participării adulţilor la programele de învăţare pe tot parcursul vieţii de la 2 % în 2013, la un nivel de 10% în 2020, obiectiv asumat de România prin Acordul de Parteneriat 2014-2020, atrag atenţia reprezentanţii furnizorilor de formare profesională.

„Atâta timp cât din POSDRU s-au absorbit atât de puţini bani, în condiţiile în care erau mai mulţi furnizori pe piaţă, din Programul Ocupaţional Capital Uman (POCU) se vor absorbi pe jumătate, în condiţiile celor două două HG care elimină concurenţa. POCU nu va mai fi sustenabil”, a spus pentru ECONOMICA.NET Steluţa Racolţa, preşedintele Asociaţiei care reprezintă interesele furnizorilor de formare profesională.