E oficial: Guvernul scoate la vânzare un pachet minoritar de 27% din Rompetrol Rafinare pentru 200 de milioane de dolari

Statul, prin Ministerul Energiei, scoate la vânzare un pachet minoritar de 27% din acţiunile deţinute la Rompetrol Rafinare, pentru care cere un preţ minim de 200 de milioane de dolari, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern . Statul ar mai rămâne cu încă 18%. Prioritate la cumpărarea pachetului de 26% îl au kazahii de la KazMunaiGas, proprietarii Rompetrol Rafinare. Proiectul de lege al Guvernului urmează fidel memorandumul de înţelegere cu KazMunaiGas din 2013, care reglementa situaţia datoriilor Rompetrol către statul român.

„Se mandatează Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de afaceri să nu finalizeze vânzarea pachetului de acţiuni care face obiectul strategiei de privatizare la un preţ de adjudecare nu mai mic decât echivalentul sumei de 200 de milioane de dolari” , se arată în textul HG.

Recent, Azamat Zhangulov, vicepreşedinte senior al KMG International a precizat că „procesul de vânzare a acţiunilor deţinute de Guvern, care reprezintă un pachet de 26,69% din companie, administrat de Ministerul Energiei printr-o agenţie specială, trebuie să îndeplinească anumiţi paşi. Din câte ştim noi, la momentul de faţă, lucrurile evoluează şi, din ce am auzit de la Guvern, strategia de achiziţie a fost deja aprobată şi procedura a fost începută, doar că va mai dura ceva timp. Conform legislaţiei româneşti, trebuie îndeplinite anumite provizioane, ceea ce poate dura până la zece luni, din ce ne-a spus ministerul. Noi, compania, am fost pregătiţi să preluăm acele acţiuni din momentul semnării Memorandumului, când am promis Guvernului că vom cumpăra acţiunile imediat ce se doreşte. Întregul proces a fost menit să respecte legislaţia românească referitoare la privatizările prin licitaţie publică, licitaţie la care va trebui să participăm”.

Strategia de vânzare a 27% din Rompetrol Rafinare este parte a înţelegerii complexe pe care Guvernul României a agreat-o cu KayMunaiGas, în 2013. Astfel, pe lângă prevederea ca vânzarea acestui pachet de acţiuni să se facă cu prioritate către kazahi, cele două părţi au convenit ca restul de 18% din ceea ce deţine statul să rămână în proprietatea sa pentru cel puţin încă trei ani. O altă parte a înţelegerii este ca partea kazahă să constituie, în cel mai scurt timp, un fond de investiţii în valoare de un miliard de dolari pentru investiţii în energia din România.

„…constituirea unui fond de investiţii(Fondul), sub forma unei societăţi pe acţiuni care va investi în proiecte din domeniul energetic din România”, se arată în Nota de Fundamentare a HG. Potrivit documentului, vânzarea pachetului de 27% şi constituirea fondului de investiţii constituie premisa renunţării de către statul român, prin Ministerul Finanţelor, la toate litigiile şi măsurile administrative iniţiate împotriva RRC „în legătură cu aplicarea OUG 118/2003, modificată şi aprobată ulterior prin Legea 89/2005, ca urmare a conversiei în acţiuni a obligaţiunilor deţinute de statul român şi nerăscumpărate de RRC până la scadenţă”.

Reprezentantul kazahilor a declarat, la rândul său, că înfiinţarea fondului de investiţii este pasul imediat următor achiziţiei acţiunilor.

„Conform acordului, fondul de investiţii este pasul imediat următor achiziţiei acţiunilor. Astfel, achiziţia trebuie să preceadă înfiinţarea fondului. Purtăm discuţii cu ministerul şi cu Guvernul pentru a urgenta procedurile şi a lansa fondul mai devreme, pentru că suntem interesaţi şi doritori să lansăm fondul cât mai repede. Dar ministerul trebuie să ia anumite măsuri”, a afirmat Zhangulov.

Statul a devenit acţionar al Rompetrol în 2010, moment la care kazahii nu au plătit datoriile istorice ale rafinăriei, cifrate la 603 milioane dolari, oferind statului, în schimbul datoriei, acţiuni. Conversia datoriei în acţiuni a fost făcută la acel moment la o valoare de 0,1118 lei pe acţiune (valoarea nominală, plus prima de emisiune). În primăvara lui 2013, Guvernul a realizat un proiect de lege privind aprobarea memorandumului cu kazahii, care prevedea ştergerea acestor datorii în schimbul achiziţiei de kazahi a pachetuluid e 27% şi a înfiinţării fondului de un miliard de dolari, pe care l-a înaintat Parlamentului spre aprobare. La sesizarea preşedintelui Traian Băsescu, Curtea Constituţională a decis însă că memorandumul nu are de ce să ajungă în faţa parlamentului. Este un caz individual ce nu poate face obiectul unei legi, a afirmat atunci Curtea Constituţională. Prin urmare, Guvernul  a decis să treacă  memorandumul prin HG.

KMG International (fostul Rompetrol Grup) este una din cele mai puternice companii din România şi un important jucător în regiunea Mării Negre şi Mării Mediterane. Cu activităţi în fiecare sector din domeniul petrolului şi al gazelor, KMG International deţine şi desfăşoară operaţiuni în rafinare, petrochimie, retail, trading, upstream şi servicii industriale.

La nivel european, KMG International deţine peste 1000 de puncte de distribuţie a carburanţilor în şase ţări – România, Republica Moldova, Bulgaria, Franţa, Spania şi Georgia, care operează sub brandurile Rompetrol şi Dyneff. De asemenea, compania desfăşoară operaţiuni de trading cu produse petroliere în regiunea Mării Negre şi a Mării Mediterane, prin intermediul companiilor sale localizate în Franta, Spania şi Elvetia (Dyneff si KMG Trading).