Fraza cheie din comunicatul BSOG, prin care se anunţă decizia finală de investiţie pentru extracţia gazelor din Marea Neagră, este aceasta:
“Decizia finală de investiţie a fost luată cu bună-credinţă, pornind de la premisa că BSOG şi partenerii săi de concesiune vor reuși restabilirea tuturor drepturilor acestora, în sensul eliminării oricăror taxe și contribuții suplimentare recent introduse, precum și a oricăror restricții privind libera circulație a gazelor pe o piață deplin liberalizată, conform legislaţiei europene. Acestea sunt necesare atât pentru a face Proiectul MGD o investiție viabilă, cât și pentru a încuraja viitoarele proiecte de dezvoltare a gazelor naturale din Marea Neagră”
Comunicatul cu decizia finală a BSOG, aici:
Cu alte cuvinte, BSOG a luat decizia să investească 400 de milioane de dolari în dezvoltarea proiectului Midia, care presupune extracţia, începând din 2021, a cel puţin 10 miliarde de metri cubi de gaze, în speranţa că Guvernul României va modifica din nou legislaţia.
Ce ar trebui modificat, în viziunea companiei americane
Mai întâi, din ce putem înţelege, trebuie modificată din nou legea offshore, aprobată după îndelungi dezbateri toamna trecută, pentru a se elimina “orice restricţie privind libera circulaţie a gazelor pe o piaţă deplin liberalizată”. Legea obligă companiile petrioliere care extrag gaze din Marea Neagră să vândă cel puţin jumătate din cantitatea de gaze extrase pe piaţa românească, sub sancţiunea unor amenzi copleşitoare
Apoi, trebuie modificată celebra OUG 114/2018, în mai multe aspecte.
Ordonanţa obligă toate companiile producătoare de gaze din România să vândă gazele la preţ plafonat, de 68 de lei/MWh, în perioada 2019-2022. Or, primele gaze vor fi scoase de BSOG din Marea Neagră mai devreme, compania americană având deja un contract semnat pe 15 ani cu Transgaz pentru transportul gazelor care îşi va face efectele din februarie 2021. Aşadar, compania ar trebui să vândă primele gaze la preţ plafonat, reglementat de stat.
Apoi, OUG 114 impoune o contribuţie anuală de 2% pe cifra de afaceri plătită de toate companiile care au licenţă de la ANRE. În momentul în care va deveni producător de gaze, BSOG va deveni automat plătitorul taxei de 2%.
Aceeaşi OUG 114 a creat, prin legislaţia secundară, o nouă restrictive pentru vânzarea de gaze. Astfel, gazele naturale din producţia internă destinate consumului non-casnic nu se tranzacţionează pe bursă, ci pe baza unui mecanism mai complicat. În esenţă, dacă consumul de gaze al noncasnicilor este mai mare mare decât producţia internă, producătorii sunt obligaţi să vîndă gazele consumatorilor noncasnici sau furnizorilor lor pe baza principiului primul venit-primul servit până la contractarea întregii cantități de gaze naturale puse la dispoziție de fiecare producător în parte.
Iar acestea sunt modificări care apar doar la o primă interpretare a frazei din comunicat.