Azi, şedinţă de politică monetară. BNR va prefera să aplice în continuare un control al lichidităţilor în piaţă decât să majoreze dobânda cheie?

Deşi mulţi analişti preconizaseră în scenariile iniţiale că BNR va majora dobânda de politică monetară cu 0,25% în şedinţa din luna august, majoritatea înclină acum spre o politică de aşteptare, în condiţiile unei rate ridicate a indicatorului ROBOR, a unui leu puternic, inflaţie în uşoară scădere şi o decelerare uşoară a creşterii economice. Discuţiile din Consiliul de Administraţie al BNR de astăzi se vor concentra probabil mai mult pe inflaţie şi tendinţele ei.
Gabriela Ţinteanu - Dum, 05 aug. 2018, 18:20
Azi, şedinţă de politică monetară. BNR va prefera să aplice în continuare un control al lichidităţilor în piaţă decât să majoreze dobânda cheie?

Astfel, Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal, ne-a declarat că, „deşi în scenariul nostru de bază aveam prevăzută o majorare de 0,25% a dobânzii de politică monetară pentru şedinţa din luna august, observăm că în ultima perioadă, şansele de majorare a dobânzii au scăzut. Inflaţia este în uşoară scădere, probabil va fi în jur de 5% pentru luna iulie, iar din efectul de bază ea va scădea probabil până la 3,7% la final de decembrie. De aceea nu cred ca BNR va majora acum dobânda de politică monetară”.

Ciprian Dascălu, economistul şef al ING Bank, scrie într-una din analizele sale zilnice că, „vedem o probabilitate de 20% ca BNR să ridice dobânda cu 0,25% în şedinţa de politică monetară din 6 august”. Motivele pentru care majorarea dobânzii de politică monetară nu mai este aşa sigură se leagă de nivelul crescut al ROBOR, cotat în ultimele zile în apropierea dobânzii la facilitate de creditare oferită de BNR, de 3,5%, o scădere mai mică a perspectivelor inflaţiei de bază, obţinerea mai multor detalii referitoare la rectificarea bugetară viitoare şi nu în ultimul rând statutul de leu puternic obţinut în ultima perioadă de moneda naţională”.

Un leu mai puternic ajută la compensarea șocurilor de preț provocate de oferta de petrol și cea a prețurilor reglementate la gaze. Unele slăbiciuni ale leului ar putea fi acceptate atunci când inflația începe să scadă. De altfel, Isărescu a spus că „diferența de rată ajută la menținerea unei stabilități a leului”. „Prin urmare, intervalul 4,60-4,70 este de menținut”, precizează raportul ING Bank.

În buletinul lunar al Băncii Transilvania, directorul de analiză macroecononmică a băncii, Andrei Rădulescu, arată că în scenariul central ne așteptăm că rata de dobândă de politică monetară ar putea atinge un nivel de 3.25% în vârful ciclului monetar post-criză. Altfel spus, „considerăm că există spațiu pentru noi ajustări ale ratei de dobândă de politică monetară pe plan intern, pentru contracararea riscurilor la adresa stabilității prețurilor și a stabilității financiare, dar și pentru construirea de spațiu de manevră de intervenție la momentul incidenței unor șocuri adverse în economie, într-un context internațional caracterizat prin ciclul monetar post-criză din Statele Unite (cu impact asupra costului de finanțare în plan global și direcției fluxurilor de capital adresate economiilor emergente), divergențele de politică monetară, tensiunile comerciale și acumularea de semnale de maturitate ale ciclului economic post-criză”.

Cum până la sfârşitul anului mai sunt doar trei şedinţe de politică monetară, inclusv cea de luni, iar dobânda cheie este de 2,50% acum, ar trebui ca majorările de 0,25% să înceapă chiar din 6 august.

Te-ar mai putea interesa și
Care va fi impactul planului fiscal al Guvernului asupra veniturilor cetățenilor. Explicațiile șefului Blocului Național Sindical VIDEO
Care va fi impactul planului fiscal al Guvernului asupra veniturilor cetățenilor. Explicațiile șefului Blocului Național ...
Dumitru Costin, președintele BNS, arată într-un material video efectele Planul fiscal al României negociat pentru următorii șapte ani, cu Comisia Europeană asuptr lucrătorilor din țara......
Banii privaţi, impulsionaţi de fondurile publice, ar trebui să stimuleze investiţiile în UE (Eurogrup)
Banii privaţi, impulsionaţi de fondurile publice, ar trebui să stimuleze investiţiile în UE (Eurogrup)
Pentru necesităţile de investiţii ale Europei în vederea realizării tranziţiei verde şi digitale, alături de apărare ...
Cât costă terenurile agricole din România. NAI: Creșterea ar putea să fie mai moderată decât în ultimii ani
Cât costă terenurile agricole din România. NAI: Creșterea ar putea să fie mai moderată decât în ultimii ani
Deși au cunoscut un deceniu de creșteri cuprinse între 25 și 40% în funcție de zonă, prețurile unui hectar de teren ...
Din 11 noiembrie se plafonează dobânzile pentru credite de consum. Anunț făcut de cel mai mare jucător: Acești clienți vor beneficia de oferte automate
Din 11 noiembrie se plafonează dobânzile pentru credite de consum. Anunț făcut de cel mai mare jucător: Acești clienți ...
Din 11 noiembrie intră în vigoare legea 243/2024 a cărei principală prevedere presupune limitarea costurilor pentru împrumuturile ...