Încep negocierile pe salariul minim. Este deja la 46% din cel mediu, peste media UE. Valoric, doar al bulgarilor e mai mic

SALARIUL MINIM România a avut cea mai mare creştere a salariului minim din 2008, încoace, dintre toate statele europene în care există un salariu minim, potrivit unui studiu pe această temă realizat de Comisia Naţională de Prognoză în toamna anului trecut şi prezentat zilele trecute sindicatelor de către Guvern, în cadrul negocierilor referitoare la creşterea salariului minim în 2017.

În perioada 2008-2015, salariul minim a crescut în România cu 95%, cel mai mare procent de creştere de pe continent, ţara noastră fiind urmată de Bulgaria (creştere de 64%), Slovacia (creştere de 58%) şi Letonia (57%). Doar în ultiumii trei ani (2012-2015), salariul minim a crescut în România cu 34,3%, locul doi din UE, după Estonia, unde creşterea a fost de 34,5%, arată documentul, pus la dispoziţia ECONOMICA.NET de sindicate.

Salariul minim din România este acum al doilea cel mai mic din statele Uniunii Europene, 218 euro, fiind mai mare doar decât cel din Bulgaria 184 de euro (date din ianuarie 2015). Chiar şi după majorarea, de la 1.050 la 1.250 de lei, a salariului minim de la 1 mai, asumată de Guvern, România va rămâne tot pe locul doi coada clasamentului, fiind încă în urma Lituaniei, care are un nivel de 300 de euro. Zece ţări europene au salariul minim sub 500 de euro pe lună, alte cinci în intervalul cuprins între 500 şi 1.000 de euro pe lună, iar în alte şapte salariul minim depăşeşte acest plafon, până la un nivel maxim de 1.923 de euro pe lună, în Luxemburg.

Raportul Comisiei de Prognoză, realizat în timpul guvernului Ponta, care avea de gând să crească salariul minim la 1.200 de lei de la 1 ianuarie, mai arată că, la acea dată, „raportul dintre salariul minim şi cel mediu era, în România, de 35,8% din câştigul salarial brut, fiind una dintre cele mai mici proporţii din statele membre care au introdus salariul minim. În majoritatea statelor membre, proporţia este între 44 şi 48%”.,

Raportul era favorabil majorării salariului minim, care urma să fie făcută de Guvernul Ponta la 1 ianuarie 2016, iar CNP propunea şi un mecanism de creştere a acestuia. „Se propune ca primul indicator pe baza căruia să se proiecteze evoluţia salariului minim să fie convergenţa salariului minim din România către cel din alte ţări care au stabilit salariul minim la nivel naţional. Raportul dintre salariul minim brut pe ţară garantat în plată faţă de câştigul salarial mediu brut la nivelul anului 2013 a fost de 35,6%, faţă de 41,6%, media ţărilor din UE care au aceeaşi modalitate de stabilire a salariului minim. Pentru anul 2014, raportul a crescut cu 2,8 puncte procentuale faţă de anul 2013. Indicatorul concret urmează să fie ponderea salariului minim în salariul mediu în ţările care au reglementat un salariu minim la nivel naţional„, se arată în Raport.

Potrivit primelor informaţii de la discuţiile care se poartă acum pe tema majorării salariului minim de la 1 ianuarie 2017, Guvernul ar intenţiona să introducă un mecansim de ajustare a salariului minim prin care acesta să crească în funcţie de productivitate sau de creşterea economică, măsură care, în opinia sindicatelor, ar duce la o creştere mai mică.

Pe baza raportului CNP de anul trecut, Ministerul Muncii a invitat sindicatele şi patronatele să-şi spună părerea referitor la metodologia şi principiile de stabilire a salariului minim garantat în plată. Pe 26 februarie vor avea loc primele discuţii între reprezentanţi ai Ministerul Muncii, sindicate şi patronate, pentru discutarea unui mecanism transparent de stabilire a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prin care acesta să fie indexat automat.

Potrivit ultimelor declaraţii ale ministrului Muncii, Ana Costea, în anul 2016, ponderea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în salariul mediu va fi de 46,62%.

Sindicatele ar dori o creştere a salariului minim de până la 1.400 de lei, începând cu 1 ianuarie 2017.