Început ratat al educaţiei: aproape 103.000 de copii nu au mers anul trecut la grădiniţă

Aproape 103.000 de copii, eligibili să frecventeze învăţământul preşcolar, nu au mers anul trecut la grădiniţă, rezultă din datele INS şi ale Ministerului Educaţiei, analizate de ECONOMICA.NET. Nu ştim însă câţi dintre aceşti copii nu au fost înscrişi la grădiniţe, din cauza numărului insuficient de locuri din aceste unităţi, şi câţi, în urma deciziei părinţilor lor, pentru că INS nu măsoară gradul de ocupare al grădiniţelor din fiecare judeţ. 
Cristina Şomănescu - lun, 14 dec. 2015, 22:03
Început ratat al educaţiei: aproape 103.000 de copii nu au mers anul trecut la grădiniţă

Peste 559.000 de copii au fost înscrişi anul trecut la grădiniţele din ţară, cu peste 9000 mai puţin decât în 2013, ca urmare a introducerii clasei pregătitoare în învăţământul primar, conform informaţiilor pe care ni le-a comunicat Institutul Naţional de Statistică.

Aproape 103.000 de copii nu fost înscrişi la grădiniţă în 2014, reiese din datele INS şi ale Ministerului Educaţiei, analizate de ECONOMICA.NET
Nu ştim însă câţi dintre ei nu mers la grădiniţă pentru că aceasta a fost decizia părinţilor lor, şi câţi nu au mers din cauza locurilor insuficiente din grădiniţe, întrucât INS nu măsoară gradul de ocupare al grădiniţelor din ţară.

Câţi dintre copiii de vârstă preşcolară, eligibili să meargă la grădiniţă, au fost înscrişi anul trecut în învăţământul preşcolar

Răspunsul scurt: ponderea preşcolarilor care au mers anul trecut la grădiniţă, sau gradul de cuprindere al copiilor preşcolari în grădiniţe în 2014 a fost de 84.46%. INS spune însă că a fost de 67%. Acelaşi indicator, măsurători diferite, ambele corecte.

Explicaţii

Ponderea copiilor care au mers anul trecut la grădiniţă sau gradul de cuprindere al copiilor preşcolari în grădiniţe în 2014 se calculează ca raport dintre numărul total al copiilor înscrişi în învăţământul preşcolar în 2014, şi populaţia eligibilă să meargă la grădiniţă în acelaşi an.

Potrivit legii, populaţia eligibilă să fie înscrisă la grădiniţă e formată din copiii de 3 – 5 ani şi 11 luni, şi din cei care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2014 inclusiv, ai căror părinţi nu optează pentru înscrierea copiilor lor în clasa pregătitoare în anul şcolar 2014-2015, sau copii în cazul cărora evaluarea arată că dezvoltarea psihosomatică nu poate asigura parcurgerea cu succes a clasei pregătitoare.

Populaţia totală de 3-5 ani şi 11 luni inclusiv – rezidentă în România la 1 iulie 2014 – a fost de 621.275 de copii, potrivit informaţiilor deţinute de INS.
41.220 de copii de 6 ani au fost eligibili să meargă anul trecut la grădiniţă, reiese din datele oficiale ale Ministerului Educaţiei şi ale INS, pe care le-am analizat.
Numărul total al copiilor de 6 ani rezidenţi în România la 1 iulie 2014 a fost de 213.902, reiese din datele provizorii ale INS. Însă nu toţi sunt eligibili să fie înscrişi la grădiniţă. Majoritatea acestora – adică 172.682 de copii în vârstă de 6 ani – au fost înscrişi în clasa 0, în anul şcolar 2014-2015, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Educaţiei pe care ECONOMICA.NET le-a analizat.

Din aceste informaţii rezultă că anul trecut am avut 41.220 de copii de 6 ani, eligibili să fie înscrişi la grădiniţă. Dintre aceştia, ştim că 28.791 au mers la grădiniţă în anul şcolar trecut, conform informaţiilor pe care ni le-a comunicat INS.

Astfel că, populaţia totală eligibilă să fie înscrisă la grădiniţă în 2014 se ridică la 662.495 copii (populaţia totală a copiilor de 3-5 ani şi 11 luni, de 621.275 de copii, la care se adaugă şi cea a copiilor de 6 ani care au fost eligibili să meargă anul trecut la grădiniţă, de 41.220).

Drept care, gradul de cuprindere a copiilor preşcolari în grădiniţe a fost, în fapt, de 84.46% în 2014. De unde aflăm că 15,54% dintre copiii eligibili să meargă la grădiniţă în 2014 nu au fost înscrişi de către părinţi în învăţământul preşcolar, în valoare exactă – aproape 103.000 de copii.

Cum vede INS gradul de cuprindere în grădiniţe? Explicaţia unei formule de calcul care schimbă optica asupra amplorii înscrierilor la grădiniţă

Potrivit INS, gradul de cuprindere a copiilor de 3-6 ani în grădiniţe a fost de 67,2% în 2014. INS a calculat acest indicator raportând numărul copiilor care au fost înscrişi la grădiniţă la populaţia totală de 3-6 ani, rezidentă în România la 1 iulie 2014, inclusiv a copiilor care au fost înscrişi în clasa 0, adică imensa majoritate a copiilor de 6 ani în 2014. Chiar şi după această formulă de calcul, gradul de cuprindere în grădiniţe se ridică la 67%, şi nu 67,2%.

Cheia corectă în care poate fi interpretat indicatorul – gradul de cuprindere a copiilor de 3-6 ani în grădiniţe, aşa cum a fost măsurat de INS, este că în jur de 67% dintre copiii de 3-6 ani au mers la grădiniţă, iar restul de 33% nu au fost înscrişi în învăţământul preşcolar, pentru că majoritatea copiilor de 6 ani au mers la şcoală! Deci nu ne oferă nicio informaţie despre ponderea copiilor care nu frecventează învăţământul preşcolar, deşi au vârstă legală pentru a fi înscrişi la grădiniţă.

Un cititor neavizat nu poate sesiza însă acest detaliu care schimbă semnificativ modul de interpretare al indicatorului, pentru că informaţiile referitoare la numărul covârşitor al copiilor de 6 ani care au fost înscrişi în clasa 0 anul trecut lipsesc din ancheta INS referitoare la învăţământul preşcolar în România.

Cum a calculat INS gradul de cuprindere din grădiniţe în 2014

INS a raportat numărul total al copiilor înscrişi la grădiniţă, de 559.565, la populaţia totală de 3-6 ani, care include şi pe cea a copiilor care au mers la şcoală anul trecut (în total, 835.177 copii). INS ne-a confirmat că a măsurat deliberat acest indicator după formula de calcul antemenţionată.

INS spune că avem 275.612 copii care nu au mers la grădiniţă anul trecut, când în fapt au fost aproape 103.000. Diferenţa rezidă exact în numărul copiilor de 6 ani care au mers anul trecut la şcoală.
Potrivit datelor INS, peste 275.000 de copii nu au mers la grădiniţă anul trecut, însă INS a omis să precizeze că 172.682 dintre aceştia nu au mers la grădiniţă pentru că au mers la şcoală, în clasa pregătitoare.

Judeţele în care toţi preşcolarii au mers anul trecut la grădiniţe publice sunt: Satu Mare (cu 11501 copii care frecventau grădiniţa anul trecut) , Covasna (7037 de copii înscrişi la grădiniţă), Giurgiu (cu 5850 de copii) şi Ialomiţa (cu 6792 de copii), potrivit informaţiilor din anchetele INS remise ECONOMICA.NET.

Majoritatea copiilor au mers la grădiniţe publice în 2014

96.5% dintre copiii din România au fost înscrişi în grădiniţe publice anul trecut, iar 48,7% din totalul copiilor care au mers la grădiniţă în 2014 sunt de sex feminin, potrivit INS.

56,3% dintre preşcolari au fost înscrişi în grădiniţe din mediul urban. În anul şcolar 2014-2015, 62,1% dintre copii au fost înscrişi în grădiniţe cu program normal, 37,2% dintre ei – în grădiniţe cu program prelungit, 0,4% dintre copii – în grădiniţe cu program săptămânal, şi 0,3% în grădiniţe speciale.

Peste 35.000 de cadre didactice au pregătit preşcolarii în anul şcolar trecut
99,1% dintre cadrele didactice care s-au ocupat anul trecut de educaţia copiilor au normă întreagă şi 99,7% sunt femei. Personalul didactic calificat conform cerinţelor postului reprezintă 91,6% din numărul total al educatorilor.
Interesant e că, procentual, avem mai mulţi educatori calificaţi în mediul rural decât în oraşe. Ponderea personalului didactic calificat din mediul urban (91,3%) este inferioară celei din mediul rural (92,2%).
În învăţământul preşcolar, la un cadru didactic revin 16 copii (în mediul urban 15 copii, iar în cel rural 18 copii).

19.527 de copii au fost înscrişi în grădiniţe private în 2014.

Precizări

Scopul acestui material a fost să aflăm deficitul de locuri din grădiniţele din România, însă INS nu măsoară acest indicator, dar nici alţi indicatori care ne-ar putea ajuta să calculăm amploarea deficitului de locuri din grădiniţe.
Mai mult, am vrut să aflăm care e ponderea preşcolarilor din fiecare judeţ, care nu au mers la grădiniţă în 2014, deşi sunt eligibili să meargă la grădiniţă. Şi acest demes a eşuat, pentru că INS nu măsoară şi ne poate furniza numărul copiilor de 6 ani eligibili să fie înscrişi la grădiniţă, defalcat pe judeţe. Calculul ponderii preşcolarilor din fiecare judeţ, care nu merg la grădiniţă, funcţie de populaţia totală de 3-6 ani inclusiv, sau de 3-5 ani inclusiv oferă informaţii inexacte, şi nu am vrut să contribuim la ambiguitatea informaţiile oficiale pe marginea acestui subiect.

Ce spune legea:
Părinţii ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august 2014 inclusiv au obligaţia de a înscrie copiii în învăţământul primar în clasa pregătitoare.
Părinţii ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2014 inclusiv pot să-și înscrie copiii în învăţământul primar în clasa pregătitoare, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.
Părinţii copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2014 inclusiv, care nu optează pentru înscrierea copiilor lor în clasa pregătitoare în anul şcolar 2014-2015, sau ai celor pentru care evaluarea arată că dezvoltarea psihosomatică nu poate asigura parcurgerea cu succes a clasei pregătitoare îşi vor înscrie copiii la grădiniță, în grupa mare.

Am folosit indicatorul care vizează populaţia de preşcolari, rezidentă, şi nu populaţia domiciliată în România, din două considerente: pe de o parte, INS foloseşte în calculul gradului de cuprindere a copiilor în grădiniţe tot populaţia preşcolară rezidentă, iar pe de altă parte, populaţia rezidentă nu cuprinde persoanele care au emigrat din ţară, deci e mai relevantă în stabilirea ponderii copiilor care au mers la grădiniţă în 2014. În populaţia rezidentă sunt incluse persoanele care au imigrat în România, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din România.
Populaţia rezidentă reprezintă totalitatea persoanelor cu cetaţenie română, străini şi fără cetăţenie, care au reşedinta obişnuită pe teritoriul României pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de 1 iulie 2014.

Te-ar mai putea interesa și
Prețul terenurilor arabile a ajuns la o medie de peste 8.400 de euro anul trecut. S-au scumpit cu 4,8%
Prețul terenurilor arabile a ajuns la o medie de peste 8.400 de euro anul trecut. S-au scumpit cu 4,8%
Prețul mediu al unui hectar de teren arabil a ajuns anul trecut la 41.624 lei ( 8.414 euro) în România, fiind cu 4,8% mai scump decât anul anterior. Sunt zone unde terenul s-a scumpit însă și......
Poziția pe Bursa din Frankfurt a Volkswagen pierde teren, valoarea acțiunilor a scăzut cu 2,39%
Poziția pe Bursa din Frankfurt a Volkswagen pierde teren, valoarea acțiunilor a scăzut cu 2,39%
Acțiunile Volkswagen au scăzut luni cu 3% la începutul tranzacțiilor, analiştii citand incertitudinea cu privire la ...
Elon Musk, numit de Trump în reformarea administrației publice, are în vizor Rezerva Federală americană (FED)
Elon Musk, numit de Trump în reformarea administrației publice, are în vizor Rezerva Federală americană (FED)
Omul de afaceri Elon Musk, cea mai bogată persoană din lume şi persoana desemnată de viitorul preşedinte al SUA, Donald ...
Șeful NATO, olandezul Mark Rutte în dezacord cu criticile lui Zelenski la adresa încă – cancelarului german Olaf Scholz
Șeful NATO, olandezul Mark Rutte în dezacord cu criticile lui Zelenski la adresa încă – cancelarului german Olaf ...
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski trebuie să înceteze criticile sale nedrepte la adresa cancelarului german Olaf ...