Isărescu: Un consiliu monetar în România ar necesita probabil un euro de 7 – 8 lei

Partidul de guvernământ a lansat recent ideea trecerii României la consiliu monetar, ca Bulgaria, care ar trece cu succes la euro în 2022 datorită acestui sistem (curs fix, dobânzi fixe, excedent bugetar). Guvernatorul a semnalat ayi că nimic nu e imposibil, însă trecerea la regimul unui consiliu monetar s-ar face la un curs fix de 7-8 lei (acum fiind de 4,75 lei). 

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a făcut la finalul lunii trecute o paralelă cu Bulgaria pentru a sublinia o presupusă decizie eronată a Băncii Naționale în privința cursului. 

El a scris într-un răspuns pe Facebook adresat unui cititor că „Bulgarii au luat masura sa lege cursul leva de euro (adica sa ramana fix) cu acordul Bancii Nationale, in timp ce BNR nu. Noi nu putem sa contracaram deciziile BNR. O prima masura referitoare la ROBOR a fost luata prin ordonanta 114, iar in ceea ce priveste cursul, acesta va reveni in parametrii normali. Sigur ca mi-as fi dorit ca si Banca Nationala sa ne sprijine si sa puna pe primul plan bunastarea romanilor”.

Explicaţii de la BNR

Replica BNR nu a întîrziat. Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, a scris pe blogul personal că Liviu Dragnea a adus în discuție una dintre cele mai mari iluzii cu care trăiesc oamenii: aceea că s-ar putea bucura de creșterea nesustenabilă a salariilor și a pensiilor din ultimii ani dacă BNR ar menține stabile cursul de schimb și ratele dobânzilor.

Iată explicaţiile lui Croitoru: Sub un consiliu monetar, fără finanțe publice foarte disciplinate se poate ajunge foarte ușor la dezechilibre ale căror ajustări vor fi foarte dureroase pentru ambele sectoare. De ce? Pentru că sub un consiliu monetar, cu rată de schimb fixă, importurile cresc mult mai repede decât exporturile, deoarece rata de schimb se apreciază odată cu creșterea inflației. Din acest motiv, deficitul de cont curent crește foarte rapid, sectorul privat fiind cel care își mărește deficitul în procesul de dezvoltare a unei țări. Pentru a atenua creșterea deficitului de cont curent din sectorul privat, politica fiscală trebuie să tracă pe surplus bugetar, deși aceasta ar putea să fie insuficient. Argentina este un bun exemplu cum se poate ajunge în dificultate cu un consiliu monetar când politica fiscală este indisciplinată. În principiu, ceea ce se întâmplă este că deteriorarea politicii fiscale duce la scăderea gradului de acoperire cu rezerve a monedei naționale, care, în final este supusă unor presiuni enorme pentru depreciere.

Pentru că a avut consiliu monetar, Bulgaria a avut deficite de cont curent de aproape două ori mai mari decât România în 2007-2008: 23,9 la sută din PIB în 2007 și 22 la sută din PIB în 2008. Rata dobânzii interbancare la 3 luni ajunsese în 2008 la ușor peste 7 la sută de la ceva mai mult de 3 la sută în perioada 2005-2006. Dar, spre deosebire de România, Bulgaria a trecut pe surplus bugetar încă din 2004, în încercarea de a reduce deficitul bugetar. Acum, după ce au trecut prin ajustarea de două ori mai dureroasă a sectorului privat comparativ cu cea a României, Bulgaria pare să fi devenit mai înțeleaptă.

După ce a experimentat deficite bugetare în perioada 2009-2015, ca răspuns la criza financiară și la situarea producției sub potențial, a revenit la surplus bugetar în 2016, iar sectorul privat a trecut la surplus începând din 2013. Abia atunci rata dobânzii interbancare a coborât sub 2 la sută în Bulgaria. La noi, sectorul privat a trecut pe surplus de cont curent începând din 2009, dar, spre deosebire de guvernul bulgar, guvernul nostru și-a deteriorat poziția începând din 2016, după ce în anii 2013-2015 s-a străduit cu succes să reducă deficitul bugetar spre 1 la sută din PIB. Deficitul nostru de cont curent este cauzat de deficitul bugetar.

În concluzie, cei care cred că se poate ține moneda stabilă și dobânzile mici când se promovează politici economice care sunt evaluate de publicul intern și extern deținător de active importante ca ducând la dezechilibre nesutenabile, se înșeală amarnic. Cu astfel de politici, acest obiectiv nu este realizabil nici cu bancă centrală nici cu consiliu monetar.

Dorința unor politicieni de a menține stabile și moneda și ratele dobânziilor în timp ce produc deficite îmi aduce aminte despre cât de multe iluzii economice au oamenii. Magnitudinea fenomenului este mare din moment ce Hayek, laureat al premiului Nobel în economie, a scris că „sarcina bizară a științei economice este să le demonstreze oamenilor cât de puțin știu cu adevărat despre ceea ce-și imaginează ei că pot proiecta” (The Fatal Conceit: Errors of Socialism).