Adevărul din cutia de lapte. Ce se întâmplă cu alimentul înainte de a ajunge pe rafturile magazinelor

Problemele industriei lactatelor se răsfrâng asupra consumatorilor finali care cumpără lapte procesat de două ori şi nici măcar nu ştiu când se întâmplă acest lucru. Indiferent dacă aleg să cumpere lactate comercializate sub marca proprie a retailerilor sau produse de brand, de pe etichetă nu pot afla informaţii cu privire la provenienţa laptelui materie primă folosit şi nici măcar care este procentul de lapte praf utilizat, dacă este cazul. Cu toate acestea, autorităţile nu pot face nimic, pentru că totul este legal. Fermierii vor însă să schimbe legea. „În conformitate cu prevederile Anexei 1, pct 7.2 la regulamentul CE nr 835/004 cu modificările şi completările ulterioare, produsele lactate (care includ şi laptele de consum pasteurizat) pot fi obţinute din următoarele materii prime: lapte crud, care este supus unui tratament termic (pasteurizare), în unităţile de procesare a laptelui sau lapte tratat termic (pasteurizat), care este supus unei procesări ulterioare-unui nou tratament termic (pasteurizare), la nivelul unităţilor de procesare a laptelui”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii Autorităţii Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Potrivit acestora, „laptele de vacă tratat termic (pasteurizat) provenit din import şi sau din state membre ale UE poate fi folosit, ca materie primă, în unităţile de procesare a laptelui, pentru obţinerea unor produse lactate (inclusiv lapte de consum pasteurizat), cu condiţia ca acesta să respecte: cerinţele privind tratamentul termic şi eficienţa pasteurizării respectiv obţinerea unei reacţii negative la testul fosfatazei alcaline; criteriile care se aplică laptelui de vacă tratat termic, care este utilizat pentru fabricarea altor produse lactate (respectiv numărul total de germeni să fie mai mic de 100.000/ml la 30 de grade Celsius)”

Ce lapte beau, de fapt, românii

„O statistică publicată de Consiliul Concurenţei dezvăluie că doar 63% din laptele de consum din supermarketuri şi hipermarketuri este românesc, 36% fiind importat din ţările UE şi 1% din statele din afara UE. Dacă se citeşte pe eticheta pungilor sau cutiilor de lapte „fabricat în România”, nu înseamnă că acesta provine de la vacile din România, ci doar a fost ambalat la noi”, se arată în expunerea de motive la proiectul de lege introdus anul trecut în circuitul legislativ şi care aşteapră acum dezbaterile din Camera Deputaţilor. 

De ce se întâmplă acest lucru 

Privind în trecutul apropiat, contextul european, la care au contribuit pe rând embargoul impus de Rusia statelor membre, eliminarea cotelor şi reducerea cererii din China, face ca preţurile la porta fermierilor să fie tot mai mici, ceea ce slăbeşte puterea lor financiară. Unii chiar renunţă la acest business, ceea ce face ca, pe termen lung, producţiile să scadă pentru a lăsa loc importurilor. „Până nu vom avea o lege prin care să se reglementeze etichetarea produselor din lapte şi până nu vor exista norme clare despre laptele procesat care vine de afară, fermierii români vor avea tot mai multe probleme. Deja foarte mulţi colegi doresc să închidă. Sunt cozi la abator pentru un preţ de 2 lei pe kilogramul de bovină (în viu n.red)”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine (FCBR). 

De altfel, efectele crizei laptelui se pot vedea şi în datele statistice. Potrivit ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică, în perioada ianuarie-octombrie, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut faţă de perioada similară a anului trecut cu 8,8%.

Producţie fluctuantă, preţ pe măsură 

Un alt factor care contribuie la această situaţie se referă la faptul că, faţă de celelate state membre, România are particularitatea unei producţii de lapte fluctuante, cu supraproducţii şi subproducţii în acelaşi an. Iar acest lucru se răsfrânge în preţ. Nu în ultimul rând, în unele luni, producătorii locali nu sunt competitivi din punct de vedere al preţurilor comparativ cu fermierii din unele state europene, astfel că procesatorii pot ieşi în avantaj atunci când achiziţionează lapte din import. 

Cum a evoluat preţul laptelui crud în România şi restul statelor UE

 Sursa : Comisia Europeană

Controale ANSVSA la mărcile proprii ale magazinelor- 5% din probe aveau probleme

Autoritatea sanitar veterinară are un program anual de verificare a calităţii şi siguranţei laptelui pasteurizat, prin care analizează laptele de import pasteurizat destinat procesării ulterioare (analiză a activităţii fosfatozei alcaline, criteriu ce reflectă eficienţa tratamentului termic aplicat laptelui crud în ţară/unitatea de origine), numărul total de germeni, nivelul maxim de contaminanţi-aflatoxină M1, metale grele-plumb). În ceea ce priveşte laptele de import pasteurizat destinat comercializării directe, acesta este analizat (pentru determinarea criteriilor microbiologice de siguranţă a alimentelor) în urma controalelor efectuate de medicii veterinari care prelevează probe din depozite şi în unităţile de vânzare cu amănuntul.  

Din datele ANSVSA remise ECONOMICA.NET, anul trecut Agenţia a realizat mai multe controale oficiale la hipermarketuri şi supermarketuri situate pe raza mai multor judeţe şi în Bucureşti. S-au luat 280 de probe de la diverse produse lactate (smântână, diferite tipuri de brânzeturi) comercializate sub brandurile proprii ale magazinelor respective, din care 5,7% au fost cu probleme. „În urma analizelor de laborator efectuate au fost obţinute rezultate necorespunzătoare în ceea ce priveşte conţinutul în grăsime în cazul a 16 probe de produse lactate. Nu au fost constatată utilizarea unor practici frauduloase-adică substituirea grăsimii din lapte cu grăsimi vegetale, la probele analizate”, au declarat oficialii ANSVSA.

Care sunt efectele asupra sănătăţii

Pasteurizarea este un proces termic care are drept scop eliminarea microorganismelor patogenice şi de a prelungi perioada de valabilitate a produselor. Cercetătorii sunt însă de părere că, prin încălzire, enzimele importante pentru organism sunt distruse. Calciul, fierul, fosforul din lapte sunt astfel primite doar în mica măsură de organism.