EXCLUSIV: Lista cu taxele de raft cerute de magazine pentru legumele şi fructele româneşti

Discounturi on-invoice, servicii de reclamă, servicii logistică, reclamă în pliante, servicii de listare articol, de mercantizare, de marketing pentru campaniile speciale, bonusuri, taxa deschidere de magazin sau bonusuri pentru volume mari. Acestea sunt doar câteva dintre „taxele de raft” percepute de retaileri producătorilor de legume şi fructe din România. Sunt tarife care completează adaosul comercial obişnuit, ajungându-se astfel ca preţul plătit de consumatorul final să fie de până la patru ori mai mare decât preţul cu care producătorul îşi vinde marfa magazinului respectiv.

Cine are cele mai mari taxe 

Potrivit unui document remis ECONOMICA.NET de către Asociația Producătorilor de Legume și Fructe din România, anul trecut, cele mai mari taxe de raft calculate ca procent din costul total al produsului se regăseau la Billa, lanţul de supermarketuri operat în momentul de faţă de retailerul german Rewe şi care a fost vândut anul trecut către Carrefour.

Potrivit documentului citat, retailerul percepe peste zece tipuri de taxe, atât în sumă fixă, cât şi calculate procentual, care împreună ajung la 33,9% din costul produsului. Spre exemplu, pentru listarea unui produs, Billa percepe o taxă de 75 de euro pe an, iar cei care vor să fie prezenţi în pliante trebuie să plătească până la 15.000 de euro pe an.

Urmează Cora, lanţul de hipermarketuri al grupului belgian Louis Delhaize, care percepe producătorilor români de fructe şi legume taxe de până la 27,6% din costul total al produsului, mare parte dintre ele pentru includerea produselor în tichetul Cora.

Retailerul francez Auchan are taxe de 25,2% din preţul produsului, Mega Image percepe 23,5%, iar Profi 20,75%, ca şi Carrefour. Cele mai mici taxe de raft, potrivit informaţiilor furnizate de producători se regăsesc la Cash&Carry Selgros (15,85%) şi Metro (15,8%).

ECONOMICA.NET prezintă în ataşament care sunt taxele de raft percepute de fiecare dintre retailerii de mai sus. Menţionăm că nu avem informaţii despre ceilalţi mari jucători din piaţă, precum Kaufland, Lidl sau Penny Market. 

Cum se iau taxele de raft

Spre deosebire de adaosul comercial, un preţ plătit în mod firesc de către consumatori pentru faptul că găsesc un anumit produs într-o structură modernă de vânzare, taxele de raft sunt achitate de producători pentru anumite servicii pe care magazinele spun că le acordă acestora. Ele se scad practic din preţul pe care producătorul sau furnizorul l-a negociat cu lanţul de magazine, dar sunt incluse în preţul final pe care consumatorul îl plăteşte hipermarketurilor, alături de adaosul comercial şi TVA. „Să zicem că preţul de livrare (preţul cu care producătorul vinde către magazin n.red.) este de 1 leu. La acesta se adaugă taxe de raft de 33,9% (în cazul Billa n.red.) plus adaos comercial, plus TVA. De aceea, kilogramul de spanac, spre exemplu, pleacă de la noi cu 1 leu şi în hipermarket îl găsesc cu 4,99 lei”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Vlad Gheorghe, președintele Asociației Producătorilor de Legume și Fructe din România.

Acesta explică şi cum sunt percepute efectiv aceste taxe. „La fiecare 30, 60, 90 de zile – depinde când este negociată plata – retailerul reţine din suma pe care trebuie să ne-o dea (plata mărfii – n.red.) aceste taxe de raft, iar la final de an, atunci când fac fişa analitica sintetică (un document emis de retailer unde este prezentată situaţia mărfurilor livrate – cantităţi primite, vândute, returnate – n.red.) îţi mai ia o dată. Iar toate acestea se duc în preţul final pe care îl plăteşte consumatorul. Or, taxele de raft nu trebuie să intre în preţul final, care ar trebui să fie alcătuit din preţul de achiziţie plus adaos comercial, plus TVA”, mai spune Vlad.

Exemple de taxe

Menţionăm că, printre taxele de raft, se numără servicii de promovare (între 2% şi 6,75%),servicii de marketing pentru stimularea volumelor (9%-19% sau în sumă fixă), servicii de reclamă în magazin (începând cu 1%), servicii de reclamă în pliant (de la 5%), servicii mercantizare (de la 5,5-7% sau în sumă fixă), servicii raportare administraţia financiară (8,5%-13%),discounturi on-invoice (2-3%), servicii logistice (4-6% sau în sumă fixă),discounturi generale (până la 14%), bonusuri volum achiziţii (de la 0,25%), servicii gestionare perisabilităţi (0,25%-1,5%), taxe deschidere, remodelare, redeschidere magazin (de la 1800 de lei la 500 de euro), listare/deschidere magazin(15.000 lei/magazin), servicii listare articol(15.000 lei pe magazin) etc.

Se schimbă legea  

În această perioadă, parlamentarii din Comisia pentru Agricultură discută în subcomisii un proiect de modificare a legii privind comercializarea produselor alimentare (Legea nr. 321/2009) prin care se încearcă eliminarea acestor taxe de raft, prin redefinirea preţului de achiziţie al bunurilor de către comercianţi. „Dacă eşti comerciant nu ai nevoie de taxe pentru listarea produselor sau de alte taxe, pentru că există adaosul comercial. Vrem să interzicem comercianţilor să aplice (producătorilor – n.red.) taxe suplimentare. Vom defini preţul de vânzare ca fiind preţul de producţie plus adaosul comercial”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.

Detalii despre acest proiect AICI .