Modificările la legea clauzelor abuzive intră în vigoare de la 1 octombrie

Cele două noi articole la legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori vor intra în vigoare de la 1 octombrie, după mai multe amânări. Potrivit celor două articole, o clauză dovedită ca fiind abuzivă într-un contract de adeziune va fi eliminată din toate contractele care o conţin ale acelui profesionist.

Aplicarea celor două texte este obligatorie pentru România, dat fiind faptul că fac parte dintr-o directivă europeană (93/13/CEE) ce trebuia implementată complet încă de la 1 ianuarie 2007. Deşi trebuiau să intre în vigoare cu restul noului Cod de procedură civilă şi a legii de aplicare, la 15 februarie 2012, modificările au fost prorogate de două ori, o dată prin ordonanţă de urgenţă şi o dată prin Parlament, ultimul termen oficial fiind 1 octombrie. Ministerul Justiţiei propusese o nouă prorogare până la 1 februarie 2014, însă aceasta nu a fost aprobată în şedinţa de guvern de azi, ultima până la 1 octombrie.

„Nu, nu mai amânăm deloc !”, a spus Ponta, întrebat de reporteri dacă Guvernul a amânat din nou posibilitatea denunţării clauzelor abuzive.

Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori este temeiul de drept pe care s-au câştigat procesele împotriva băncilor în ultimii ani.

Textul de lege defineşte în ce fel o clauză poate fi considerată abuzivă de către instanţă şi organele de control, recte Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), şi în ce condiţii aceasta se înlătură. Legea transpune directiva europeană 93/13/CEE şi are un puternic caracter de protecţie a consumatorilor.

Legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă întăreşte şi mai mult legea 193/2000 în favoarea consumatorului. Se adaugă articole noi care permit ANPC ca, în cazul în care constată că un profesionist (noul termen pentru comerciant) are clauze abuzive în contractele preformulate, să ceară în instanţă obligarea acestuia la eliminarea acestor clauze din toate contractele, fie ele în derulare. Aceasta înseamnă că acei profesionişti care de-a lungul timpului au inserat în contracte anumite clauze considerate abuzive vor trebui să îndrepte situaţia pentru toţi clienţii afectaţi, fără ca aceştia să fie nevoiţi să iniţieze vreo procedută juridică.

Băncile se declară cele mai lovite

Deşi legea reglementează protecţia consumatorului în cazul contractelor încheiate cu toţi profesioniştii (persoane fizice sau juridice autorizate), de la firmele de telefonie mobilă, la cele de cablu, asigurări sau la retailerii de produse electronice, domeniul care ar putea fi afectat cel mai mult în perioada următoare este cel bancar.

Comunitatea bancară, prin vocea Asociaţiei Române a Băncilor, dar şi prin cea a BNR, a cerut ca cele două articole să nu se aplice în forma votată de Parlament, prin legea 76/2012, ci a cerut câteva modificări, având în vedere pierderile potenţiale pe care le-ar putea suporta.

Studiul de impact al BNR arată că băncile ar putea suferi pierderi de 4,8 miliarde de lei, în cazul în care nu ar mai încasa unele venituri viitoare, şi a concluzionat că nu există un pericol asupra stabilităţii financiare. Estimările bancherilor, în cele mai severe condiţii, arată pierderi de 24 de miliarde de lei, în cazul în care ar fi eliminate clauzele de dobândă şi unele comisioane şi ar fi returnate sumele încasate până acum, potrivit unor informaţii apărute în presă.

O serie de bănci din România s-au confruntat în total cu mii de procese cu clienţii în ultimii ani, cei din urmă reclamând existenţa clauzelor abuzive în contracte, fenomen acoperit de către ECONOMICA.NET în cadrul campaniei Români vs. bănci. Fie că au iniţiat procese pe cont propriu, în grupuri sau prin reclamaţii la ANPC, cei mai mulţi clienţi au obţinut în instanţă eliminarea clauzelor abuzive (fie că acestea se refereau la comisioane sau la dobânzi) şi au scăpat de costuri majore din contractul de credit.

Băncile şi BNR au cerut ca aceste procese să se judece doar la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi ca procesele să fie pornite doar de ANPC.

Prevederile normative care intră în vigoare la 1 octombrie spun că cererea de chemare în judecată de depune la Tribunalul de pe raza de acţiune a profesionistului, unde se judecă fondul, şi se ajunge până la Curtea de apel, în cazul în care una dintre părţi atacă hotărârea instanţei de fond cu apel. Pentru aceste procese nu există recurs.

De asemenea, în afară de ANPC, asociaţiile pentru protecţia consumatorilor (organizaţii non-guvernamentale), pot, în condiţiile în care au cel puţin 3.000 de membri şi filiale în cel puţin 10 judeţe, să atace în instaţă clauzele abuzive din contracte.