Niciuna din ţările ECE nu se mai grăbeşte să adere la euro, după lecţia greacă. Românii ar renunţa la leu cel mai uşor

Nimeni din ţările Europei Centrale şi de Est (ECE) nu se mai grăbeşte să adere la euro.  Totuşi, 65% dintre români ar renunţa la leu, în favoarea euro, potrivit celui mai recent eurobarometru. „Chiar dacă popularitatea euroscepticilor este în creştere în unele ţări ECE, majoritatea cetăţenilor lor recunosc beneficiile apartenenţei la UE”, remarcă analiştii de la Erste Group Research.
Adrian N. Ionescu - mar, 14 iul. 2015, 21:02
Niciuna din ţările ECE nu se mai grăbeşte să adere la euro, după lecţia greacă. Românii ar renunţa la leu cel mai uşor

Ţările ECE sunt tot mai puţin dispuse să renunţe la armele pe care le oferă existenţa unei monede proprii. Printre cele mai importante atuuri se numără forţa băncii centrale de  a influenta decisiv valoarea monedei prin mărime dobânzii şi prin operaţiunile valutare.

Cel mai recent eurobarometru spune că românii sunt în proporţie de 65% în favoarea adoptării monedei europene, peste media europeană de 56%. Nimeni din ECE nu mai vrea, totuşi, să intre prea curând în Euroland, după lecţia de duritate a UE faţă de greci, potrivit evaluării analiştilor de la Erste Group Research.

Grecilor le-au lipsit tocmai armele numite mai sus, chiar dacă în cazul lor nu i-ar fi ajutat prea mult.

Dorinţele majorităţii românilor nu implică plasarea României pe o traiectorie a adoptării rapide a monedei europene, căci nu se împacă cu performanţele economiei României. „Progresele făcute pentru a atinge convergenţa reală cu criteriile de aderare au fost limitate în ultimii ani”, remarcă Erste Group Research.

În acest sens, austriecii invocă vederile prudente ale guvernatorului Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu, care, în contextul crizei Greciei a estimat că Leu va rămâne moneda României încă 10 ani de acum încolo.

Românii, slovenii şi slovacii sunt cei mai blânzi critici ai Uniunii Europene dintre cetăţenii ţărilor Europei Centrale şi de Est (ECE).

Ce se întîmplă în alte ţări

Veteranii apartenenţei la UE (din ţările ECE) au dezvoltat un euroscepticism tot mai accentuat.

În Ungaria, partidul de extremă dreapta Jobbik a devenit al doilea cel mai mare din Ungaria inclusiv pe seama euroscepticismului declarat. La rândul lui, partidul de guvernământ, Fidesz al controversatului om politic Viktor Orban, va livra maghiarilor argumente populiste pentru a nu rata alegerile. Euro nici nu este pe agendă, potrivit Erste Group Research.

Majoritatea polonezilor sunt împotriva adoptării euro, iar forţele politice nu se vor grăbi să-i contrazică.
Circa 80% dintre cehi sunt împotriva adoptării euro.

Pe de altă parte, în al doilea an de la aderarea ţării lor la UE, croaţii nu pot vedea beneficiile apartenenţei la Uniune, mai ales că situaţia economică este „relativ noroasă”. Încrederea în instituţiile europene este nezdruncinată, iar intensitatea retoricii anti – UE stagnează.
 

Te-ar mai putea interesa și
Ultimele zile cu terase încălzite cu gaze, în Barcelona. De la 1 ianuarie vor fi interzise
Ultimele zile cu terase încălzite cu gaze, în Barcelona. De la 1 ianuarie vor fi interzise
Turiştii din centrul istoric al Barcelonei se pot bucura de ultimele zile în care terasele pot fi încălzite cu instalaţii pe gaze, pentru că din 2025 acestea vor fi interzise din cauza......
Directivă europeană privind securitatea cibernetică a fost transpusă în legislaţia naţională
Directivă europeană privind securitatea cibernetică a fost transpusă în legislaţia naţională
Guvernul a adoptat, luni, o ordonanţă de urgenţă prin care transpune în legislaţia naţională directiva NIS2, anunţă ...
Guvernul a majorat cu 900 milioane lei bugetul Ministerului Devzoltării
Guvernul a majorat cu 900 milioane lei bugetul Ministerului Devzoltării
Guvernul a decis, luni, majorarea cu 900 milioane lei a bugetului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei ...
Ordonanţa trenuleţ – Măsurile vor avea un impact între 125 şi 130 de miliarde lei, în 2025
Ordonanţa trenuleţ – Măsurile vor avea un impact între 125 şi 130 de miliarde lei, în 2025
Impactul financiar al măsurilor prevăzute în "ordonanţa trenuleţ" va fi între 125 şi 130 de miliarde lei, în 2025, ...