O Directivă CE obligă statul să trimită 1 miliard de euro în conturile producătorilor de medicamente

În 2011, Comisia Europeană a emis o directivă (2011/7/UE) referitoare la combaterea întârierii plăţilor în tranzacţiile comerciale. Potrivit acesteia, termenele de plată a facturilor, inclusiv de către instituţii ale statelor europene, sunt fixate la 30 de zile sau, în cazuri excepţionale, la maximum 60 de zile. Directiva, deja aprobată de parlament, trebuie sa intre în vigoare la doi ani de la aprobare.

Deşi efectele ei par a fi benefice pentru mediul de afaceri (există posibilitatea unei penalităţi minime directe, de 40 de euro, pentru orice factură neonorată în termen, urmată, evident, de celelalte tipuri de daune care pot fi solicitate prin contract), apare o problemă pentru statul român, care are datorii neplătite cu lunile şi chiar anii către firme. Spre exemplu, termenele contractuale de plată către distribuitorii de medicamente sunt de 180 de zile, în vreme ce termenele efective de plată ajung la 300 de zile. Pe noua lege, facturile trebuie plătite în 60 de zile. Are Guvernul bani să plătească, brusc, aceste sume?

“Legea intră în vigoare la data de 12 martie. Nu am solicitat nici o derogare de la Comisia Europeană”, a declarat  Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, pentru ECONOMICA.NET. În ceea ce priveşte plata arieratelor către sistemul de sănătate, ministrul delegat pentru buget a spus că sunt bani. “Este prinsă în buget suma de 3,5 miliarde de lei, pentru sănătate,” a spus ministrul.

O analiză realizată de una dintre cele mai importante firme de audit din lume, arată însă că efectele directivei pentru bugetul de stat al României sunt devastatoare, de ordinul miliardelor de euro. Numai pentru Sănătate, statul va trebui sa facă rost rapid de 4,5 miliarde de lei, dintre care 3,5 miliarde pentru plata la timp a medicamentelor compensate.

Chiar dacă banii au fost alocaţi pe hârtie în bugetul pe 2013, ca urmare a angajamentelor luate în faţa FMI, experienţa arată că statului îi este imposibil să-şi onoreze termenele de plată, fapt care va atrage penalităţi uriaşe (potrivit Directivei 2001/7/UE, rău-platnicii sunt obligaţi să plătească despăgubiri ce pornesc de la 40 euro, sumă fixă minimă, plus o dobândă formată din dobânda de referinţă a BNR (care în acest moment este de 5,25%)  + 8 puncte procentuale . În plus, nerespectarea termenlor de plată de către stat, poate atrage asupra României şi riscul declanşării procedurii de infringement.

Cine sunt principalii beneficiari

În acest moment, decontările realizate de CNAS sunt făcute după aproximativ 300 de zile, iar distribuitorii de medicamente plătesc producătorii în medie la 240 de zile, restul de 60 de zile fiind finanţate de căre distribuitori. Asta înseamnă că, odată cu aplicarea termenelor de plată de 60 de zile, cea mai mare parte a miliardului de euro plătit de stat se va duce în conturile producătorilor de medicamente, care, într-o proporţie covârşitoare, sunt companii farmaceutice din străinătate.

Ce se întâmplă în alte ţări europene

La nivelul UE, doar câteva ţări se pot lăuda că Directiva nu le dă mari bătăi de cap. Astfel, Franţa şi Italia deja au implementat-o, în timp ce în alte ţări, cum ar fi Austria sau Suedia, termenele de plată sunt, cu sau fără Directivă, de aproximativ 60 de zile în sistemul sanitar.

Pe de altă parte, ţări cu economii mult mai solide decat a României, ca Portugalia, Spania, Grecia, Ungaria sau Republica Cehă nu au găsit încă resurse bugetare pentru a se conforma Directive 2011/7 UE, chiar dacă termenul-limită de implementare este 16 martie. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în Bulgaria, colega României din ultima bancă a UE.

De altfel, termenele de plată în aceste ţări sunt chiar mai mari decât în România, în ceea ce priveşte Sănătatea. Astfel, potrivit unui raport al Asociaţiei Naţionale din Industria Farmaceutică din Portugalia, termenul mediu efectiv de plată către distribuitorii de medicamnete era, anul trecut, de 542 de zile.

Soluţia: reducerea graduală a termenlor de plată

Potrivit ministrului delegat pentru Buget, Liviu Voinea, România nu a cerut o derogare Comisiei Europene pentru implementarea Directivei 2011/7UE şi va aplica legea la termenul convenit.

Chiar şi aşa, statul român are o portiţă de scăpare: semnarea, până pe 12 martie, a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale îm sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014 cu vechile termene de plată, de 180 de zile, şi notificarea Comisiei Europene cu privire la acest lucru înainte de 16 martie, urmând ca reducerea la 60 de zile să se opereze peste un an, pentru contractul cadru 2014-2015.