Pe ce salarii şi de ce se întorc în ţară românii supracalificaţi stabiliţi în străinătate – analiză

Economica.net a conturat într-o analiză proprie profilurile românilor supraspecializaţi care muncesc în străinătate: cine sunt ei, cum au ajuns acolo, de ce se întorc şi în ce condiţii, dar şi de ce unii dintre românii supracalificaţi nu mai revin niciodată în România.

Cine sunt românii supraspecializaţi care s-au stabilit în străinătate

„Cei mai mulţi dintre românii supraspecializaţi (n. red. care trăiesc şi muncesc în străinătate) au între 35 şi 50 de ani, şi-au întemeiat familii căsătorindu-se cu persoane din ţara respectivă, au copii născuţi acolo şi locuiesc în case proprietate personală”, a spus pentru ECONOMICA.NET Sorin Diulescu, Regional Manager Key Accounts al firmei de recrutare Manpower, jucător mare din piaţa de recrutare din România.

De regulă, românii supraspecializaţi au ajuns în străinătate prin burse de studiu la universităţi de prestigiu din Europa de Vest sau America de Nord, unde au obţinut şi supraspecializări în domeniile în care performează.

„Au câştigat concursuri sau olimpiade şcolare, fiind pasionaţi de domeniul lor, şi au plecat din România de cele mai multe ori prin intermediul unei burse de studii. În timpul acestor burse au fost foarte conştiincioşi şi ambiţioşi, s-au implicat activ în diverse proiecte şi, în final, au rămas aici. Dacă la început au acceptat sa lucreze pe posturi sub calificarea lor, şi deci cu salarii mai mici, odată ce şi-au finalizat studiile în ţara respectivă au ajuns să ocupe posturi superioare şi să câştige astfel foarte bine (peste 100.000 de dolari pe an). Îi regăsim în special în domenii de activitate de vârf – IT&C, industrie şi tehnologie, medicină, financiar-bancar, management, dar şi în învăţământ universitar, artă sau sport”, ne-a explicat Sorin Diulescu.

Cei mai mulţi dintre candidaţii români pe care noi i-am plasat lucrează în Canada, dar şi în Statele Unite, unii lucrează prin Europa Centrală şi de Vest, câţiva prin Rusia şi China, dar şi prin Dubai/Emirate, a spus pentru ECONOMICA.NET Irina Vasile, Country Manager la Antal International Network – Romania, jucător mare din piaţa de executive search din România.

„În linii mari, aceştia au dobândit în străinătate experienţă deosebită atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere al integrării multiculturale”, ne-a mai spus Irina Vasile.

De obicei, românii supraspecializaţi din străinătate revin în ţară pentru mai puţini bani decât câştigă în ţara străină.

„Preferinţa intimă, clară, a celor mai mulţi români care lucrează afară ar fi să revină aici, chiar şi pentru salarii mai mici decât câştigau afară, dar nu şi pentru salarii cu care sunt sau ar putea fi plătiţi oamenii fără experienţa lor, totuşi”, ne-a spus Irina Vasile.
Mai nuanţat, când revin în ţară, românii supraspecializaţi sunt plătiţi cam cu 25-30% mai mult decât românii fără experienţă de lucru internaţională. Mi se pare cel puţin normal, în cele mai multe cazuri, să fie aşa, datorită diversităţii acumulate, nu numai din punct de vedere tehnic, dar şi al muticulturalismului, adaugă Irina Vasile.

Sorin Diulescu ne-a spus că românii din străinătate revin şi pentru salarii cu 50% mai mici decât câştigau în ţara străină.

„Sunt foarte dese situaţiile în care români supraspecializaţi din afară acceptă să vină pe un salariu mai mic, uneori chiar la jumătate, dacă oportunitatea respectivă le satisface celelalte exigenţe profesionale şi personale. Vă dau un exemplu concret, cazul unui inginer specializat în dezvoltare de programe software pentru industria auto care câştiga în Germania 5.000 de euro-6.000 de euro lunar, a acceptat să vină în România pentru 3.000 de euro lunar pe un post de project manager, dar compania care l-a ofertat este subsidiara locală a unei firme germane de renume”, a spus Sorin Diulescu pentru ECONOMICA.NET.

Românii supraspecializaţi revin în ţară pe salarii mai mici decât cele câştigate în străinătate, din motive personale, de cele mai multe ori.

„Aş putea spune că majoritatea celor buni – de exemplu manageri de proiect în inginerie sau în IT etc. – câştigă peste ce ar putea câştiga în România de regulă, însă şi faptul că cei mai mulţi dintre ei ar reveni aici, înapoi, pe salarii mai mici decât au ei acum afară, din motive personale, de familie, de obicei (rude, părinţi în vârstă etc.)”, ne-a spus Irina Vasile.

Totuşi, când se întorc în ţară strict din raţiuni profesionale?

„Lucrul „afară”, în ţări ca SUA (şi nu numai) nu este chiar atât de simpatic cum s-ar crede, acolo se munceşte foarte mult iar posibilităţile de a face ceva nou, de a promova, sunt foarte reduse. Aşa încât, pentru oportunităţi cu adevărat provocatoare, am avut suficienţi candidaţi care au revenit”, adaugă Irina Vasile.

De ce nu se întorc cei care nu se mai întorc

„Realitatea este că românii supraspecializaţi nu îşi doresc neapărat să se întoarcă în ţară. Ei ştiu foarte bine că în România sunt foarte puţine oportunităţi de a-şi continua exersarea profesiei lor la aceleaşi standarde. Sunt puţine companii sau organizaţii care să aibă nevoie de oameni ca ei şi care să-şi permită să-i şi plătească în mod corespunzător”, ne-a spus Sorin Diulescu.
Să luăm exemplul românilor care au absolvit univesităţi prestigioase în străinătate şi performează în poziţii cu miză mare care corespund educaţiei de elită interiorizate „afară”, şi care nu iau în calcul opţiunea revenirii în ţară. Ei nu au niciun motiv obiectiv să se întoarcă în România: „Vorbim despre cei din categoria celor dezrădăcinaţi practic, de exemplu cei care au absolvit Harvard (sau alte universităţi de top) şi au joburi pe care nu au DE CE şi PENTRU CE să le lase”, ne-a explicat Irina Vasile.

Motivele pentru care românii de succes nu se întorc în ţară se împart în două categorii: profesionale şi personale. Din punct de vedere profesional, aceştia au prea puţine oferte de a-şi exercita profesia la acelaşi nivel (sau măcar la un nivel comparativ): salariile sunt mult mai mici, dotările, echipamentele, instrumentele puse la dispoziţie sunt insuficiente sau învechite, mediul de lucru insuficient organizat, sistemul guvernamental şi legislativ este mai greoi şi de multe ori mai ineficient, infrastructura deficitară, etc. În plan personal, aceştia sunt deja integraţi şi obişnuiţi cu sistemele sociale şi cu nivelul de trai din occident. Pentru cei mai mulţi dintre ei este greu de acceptat sa renunţe la beneficiile unei societăţi bine puse la punct, în care cetăţeanul este respectat, protejat, în care sistemele de guvernământ funcţionează în parametri cel puţin normali, asigurând toate condiţiile unei vieţi fericite şi lipsite de griji, a explicat Sorin Diulescu pentru ECONOMICA.NET.

Salariile mai mici decât cele încasate în străinătate nu sunt motivul pentru care românii nu se mai întorc în România

„Atunci când analizează varianta întoarcerii în România pentru un post anume, candidaţii respectivi nu se uită doar la salariu. De cele mai multe ori, sunt mai atenţi la seriozitatea şi stabilitatea companiei, la mediul de lucru şi de organizare a acesteia, la poziţia şi perspectivele pe piaţa pe care compania activează”, a adaugat Sorin Diulescu.