Scenariul creşterii exporturilor a fost evocat de Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei şi actualmente consultant în energie.
„Nu cred ca plafonarea preţurilor şi suprimarea principiilor economiei libere sunt conforme cu statutul României de ţară membra a UE şi cu drumul ales de ţara noastră în decembrie ’89. Nu aşa se face protecţie sociala, ci identificând categoriile vulnerabile şi ajutandu-le mai mult decat în prezent. În plus, măsura va încuraja exporturi masive de gaz natural din România către ţările vecine, mai ales către sfârşitul anului viitor, când vom avea peste 3 miliarde m3/anual capacitate de export disponibilă către Ungaria şi Bulgaria”, a spus Nicolescu, solicitat să comenteze decizia Executivului de a plafona preţul gazelor.
Ordonanţa de Urgenţă referitoare la unele măsuri fiscal-bugetare, adoptată de Gzvern cu câteva zile înainte de Crăciun, prevede, printre altele, plafonarea, timp de trei ani, a preţurilor gazelor din producţia internă la 68 de lei/MWh.
„În perioada 01.04.2019 – 28.02.2022, producătorii, inclusiv filialele acestora si/sau afiliatii apartinand aceluiasi grup de interes economic care desfasoara atat activitati de extractie cat si activitati de vanzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul Romaniei au obligaţia să vândă cu preţul de 68 lei/MWh cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizori şi clienţi finali eligibili. In aceasta perioada, producatorul are obligatia sa vanda cu prioritate catre furnizori, în condiţii reglementate de ANRE, pentru asigurarea intregului necesar de consum al clientilor casnici, din productia curenta si/sau din depozitele de inmagazinare”, scrie în Ordonanţă.
Citeşte şi:
Aşadar, preţul cu care se vinde gazul în România a fost plafonat la 68 de lei, în condiţiile în care preţul de la Bursa de Mărfuri era de circa 90 de lei în luna noiembrie, iar preţul la hub-ul de la Baumgarten era de 120 de lei/MWh, în aceeaşi lună. Aşadar, exportul de gaze surâde oricărui trader sau furnizor, în condiţiile în care exportul este posibil şi legal şi tehnic.
Totul despinde de cum ca reglementa ANRE situaţia. Iată ce a spus Darius Vâlcov, despre care se spune că este artizanul Ordonanţei, când a anunţat plafonarea. „Gazul din producţia internă va merge întâi la populaţie. Pentru industrie, se va face un coş între gazul din producţia internă, din înmagazinare, şi din import, avem un procent de 10-15% import”, a spus Vâlcov, care a mai spus că detaliile noului cadru de reglementare vor fi stabilite de ANRE. Chiar şi în condiţii de coş, un consummator industrial poate cumpăra mai mult gaz decât propriul său consum, pe care îl poate lesne exporta (componenta de preţ de producţie internă îl va face mai competitive pe pieţele externe, aşa că viitorul cadru de reglementare al ANRE este determinant.
România produce10 miliarde de metri cubi de gaze pe an şi consumă 11, diferenţa fiind importată de la Gazprom.