Peste 8.800 de civili iau pensii de serviciu, iar numărul lor a crescut continuu în ultimul an

Aproape 8.900 de civili au încasat pensii de serviciu în luna octombrie, potrivit informaţiilor transmise de Casa Naţională de Pensii. De acest privilegiu, reglementat printr-o serie de legi despre care am scris pe larg aici, beneficiază foşti procurori, judecători, grefieri, personal civil navigant din aviaţia civilă, auditori publici externi ai Curţii de Conturi, personal diplomatic şi consular, parlamentari.

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu, plătiţi de Casa Naţională de Pensii, a crescut continuu din ianuarie încoace, arată datele oficiale ale instituţiei, comparate de Economica.net. Concret, în ianuarie 2017 am avut peste 8.300 de români plătiţi cu pensii de serviciu de către Casa Naţională de Pensii, numărul lor crescând de la lună la lună până la aproape 8.900 de beneficiari în octombrie, luna pentru care avem cele mai recente date centralizate de autorităţi.

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu plătiţi de Casa Naţională de Pensii nu a crescut substanţial după intrarea în vigoare a OUG care aduce schimbări legilor care reglementează acordarea pensiilor speciale, potrivit datelor oficiale comparate de Economica.net.

Vă amintim că pe 15 septembrie a intrat în vigoare în întregime Ordonanţa de Urgenţă nr. 59 din 2017, prin care Guvernul a făcut o serie de modificări nesubstanţiale la legile care reglementează acordarea pensiilor de serviciu:

– pensiile de serviciu nu mai cresc ori de câte ori se majorează salariile celor încadraţi în funcţiile din care s-au pensionat beneficiarii de pensii de serviciu. Pensiile de serviciu sunt indexate doar cu rata medie a inflaţiei, indicator definitiv, stabilit la data de 1 ianuarie a fiecărui an. Până la 15 septembrie, pensiile de serviciu au fost  indexate cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

• Concret, iată modificarea adusă prin OUG nr. 59 din 2017: pensiile de serviciu ale civililor, indemnizaţia pentru limită de vârstă acordată deputaţilor şi senatorilor, precum şi pensiile militare se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.

– valoarea netă a pensiei de serviciu nu mai depăşeşte media soldelor sau salariilor nete cuprinse în baza de calcul a pensiei.

• Iată modificarea adusă prin OUG nr. 59 din 2017: cuantumul net al pensiilor de serviciu nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul a pensiei de serviciu, respectiv a indemnizaţiei pentru limită de vârstă.

Schimbările aduse prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 59 din 2017 nu vizează însă şi pensiile magistraţilor pentru că acestea au făcut obiectul a două decizii ale Curţii Constituţionale a României, prin urmare nu pot fi modificate, a argumentat Guvernul la adoptarea actului normativ.

Numărul civililor care primesc pensie de serviciu a crescut nesemnificativ în octombrie faţă de nivelul din septembrie, prima lună în care s-au produs efectele Ordonanţei de Urgenţă care afectează beneficiarii de pensii de serviciu. În octombrie am avut aproape 8.900 de civili plătiţi cu pensii de serviciu de către Casa Naţională de Pensii (CNPP), faţă de 8.745 – în septembrie. Creşterea numărului de beneficiari de pensii de serviciu plătiţi de CNPP în octombrie faţă de luna septembrie e într-adevăr mai mare decât în intervalele lunare precedente, dar nu semnificativ mai mare.

Pensiile de serviciu ale civilor sunt plătite de la bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor sociale.

În prezent, pensiile de serviciu ale piloţilor, parlamentarilor, auditorilor publici ai Curţii de Conturi, grefierilor reprezintă 80% din media veniturilor brute lunare din ultimul an de muncă. Diplomaţii, consulii şi magistraţii pensionaţi încasează acum la pensie 80% din salariul de bază şi sporurile avute în ultima lună de muncă.

Magistraţii pensionaţi au luat, în octombrie, în medie, de peste cinci ori mai mulţi bani la pensie de la bugetul de stat, adică din banii tuturor contribuabililor, decât li s-ar fi cuvenit în baza contribuţiei pe care au virat-o la sistemul de pensii publice.

Iată câţi bani au primit, în medie, beneficiarii pensiilor de serviciu în luna octombrie, în funcţie de cât au contribuit la pensie şi – comparativ – câţi bani au primit de la bugetul de stat:

• magistraţii pensionaţi au încasat, în medie, 2.400 de lei doar în baza contribuţiei efective la sistemul public de pensii. În schimb, au primit de la bugetul de stat, adică din banii contribuabililor, în medie, în jur de 12.500 de lei în octombrie.
• personalul aeronautic civil nagivant profesionist pensionat din aviaţia civilă a încasat, în medie, 3.000 de lei în baza contribuţiei efective la pensie. Spre comparaţie, contribuabilii au virat, în medie, aproape 7.900 de lei la pensia profesioniştilor din aviaţia civilă.
• diplomaţii pensionaţi au primit, în medie, 2.240 de lei la pensie, doar în baza contribuţiei virate la sistemul public de pensii. Spre comparaţie, de la bugetul de stat, diplomaţii pensionaţi au încasat, în medie, aproape 3.500 de lei în octombrie.
• pensionarii din rândul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor şi parchetelor au primit, în medie, mai puţin de 1.700 de lei la pensie doar în baza contribuţiei plătite la sistemul de pensii. În schimb, de la bugetul de stat au primit, în medie, sub 2.200 de lei în octombrie.
• doar funcţionarii parlamentarii pensionaţi au primit, în medie, de la bugetul asigurărilor sociale mai mulţi bani decât de la bugetul de stat. Concret, pensionarii din Parlament au luat în medie, 2.230 de lei în baza contribuţiei virate la pensie şi sub 2.100 de lei – de la bugetul de stat.

De ce cotizăm obligatoriu în fiecare lună la pensiile de serviciu ale celor peste 8.800 de români

Pentru procurori, judecători, personal civil navigant din aviaţia civilă, auditori publici externi ai Curţii de Conturi, personal diplomatic şi consular, parlamentari şi restul beneficiarilor enumeraţi mai sus, care îndeplinesc condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, pensia de serviciu este formată dintr-o cotă plătită din bugetul asigurărilor sociale de stat şi o cotă plătită din bugetul de stat.

Cota de pensie plătită din bugetul asigurărilor sociale de stat reprezintă partea din pensie care i se cuvine fiecărui pensionar privilegiat, stabilită la fel ca pentru cei mai mulţi români, în funcţie de cât a contribuit efectiv la sistemul asigurărilor sociale de stat, şi reprezintă pensia pentru limită de vârstă.

Potrivit legilor în vigoare, partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei pentru limită de vârstă se plăteşte din bugetul de stat.

Precizăm că pensionarii primesc o singură sumă, plătită de casele terioriale de pensii, indiferent de modul de determinare a cuantumului său.

Cine sunt românii pentru care pensiile de serviciu sunt plătite integral de la bugetul de stat

Răspunsul scurt: cei care nu au încă vârsta standard de pensionare. Concret, pensia de serviciu a românilor care nu îndeplinesc condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă se suportă doar din bugetul de stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Din acel moment, partea de pensie stabilită funcţie de cât a contribuit fiecare beneficiar e plătită din bugetul asigurărilor sociale de stat, iar diferenţa până la nivelul pensiei de serviciu, care a fost stabilită prin legi speciale, e plătită din bugetul de stat.

Casa Naţională de Pensii Publice nu e singura instituţie care are în evidenţă pensiile de serviciu acordate în ţara noastră. Încă trei instituţii administrează pensiile de serviciu ale românilor: Casele de Pensii Sectoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, SRI, Ministerului Apărării Naţionale.