Ministerul Economiei şi Petrom s-ar fi înţeles pe transferul rafinăriei Arpechim Piteşti la stat, pe o sumă simbolică, iar Ordonanţa de Urgenţă ce ar legifera înţelegerea ar trebui să apară „azi-mâine”, au declarat, pentru ECONOMICA.NET, surse apropiate discuţiilor. „Arpechim va trece la stat “as it is”(aşa cum e – n.r.) şi tot aşa va fi vândută viitorului cumpărator al Oltchim. Trece cu activ şi cu pasiv. Iar contractul pentru cumpărarea Oltchim va fi semnat concomitent cu contractul de vânzare al Arpechim”, au spus sursele.
Potrivit acestora, suma la care se va face transferul este simbolică. Nu suma ar fi importantă pentru cele două părţi, ci preluarea obligaţiilor de mediu, ce se ridică la circa 250 de milioane de euro. Petrom vrea să scape de aceste investiţii obligatorii, nici statul nu poate să le facă, aşa că acestea ar urma să cadă în sarcina viitorului proprietar al angrenajului Oltchim-Arpechim.
Având în vedere dimensiunea acestor obligaţii şi faptul că transferul este deja perfectat, este de aştptat ca statul să aibă deja o înţelegere preliminară cu unul dintre cei doi investitori interesaţi, pentru că este greu de crezut că ar fi acceptat să preia o asemenea povară precum Arpechim.
Există doar doi investitori interesaţi de Oltchim – Arpechim. Unul este fondul de investiţii românesc SIF Transilvania, iar cel de-al doilea este consorţiul chinezesc Baota Petrochemical Group – Junlun Petroleum. Aceştia nu au participat la licitaţia din urmă cu două săptămâni, ci au solicitat amânarea termenului de privatizare a combinatului, tocmai pentru ca statul să poată perfecta transferul rafinăriei Arpechim.
Comitetul Creditorilor Oltchim va decide pe 17 aprilie dacă se prelungeşte termenul privatizării Oltchim. Dacă da, aceasta va fi 17 mai, potrivit afirmaţiilor ministrului Niţă de acum o săptămână, de la Vâlcea.
Arpechim Piteşti este închisă de doi ani. Conducerea Petrom a precizat că Arpechim nu mai intră în sfera de interes a Petrom, din motive de supracapacitate şi uzură a instalaţiilor. Pentru repornirea instalaţiilor şi asigurarea funcţionării rafinăriei sunt necesare sute de milioane de euro.
Arpechim Pitești a fost construită între 1969 şi 1975 şi are o capacitate de 3,5 milioane de tone Arpechim a fost iniţial proiectată ca parte a unui complex petrochimic; prima instalaţie a fost inaugurată în 1964, iar în 1971 rafinăria a fost integrată cu complexul petrochimic.
În mai 2006, patronul Petrom a inaugurat o instalație care permite obținerea de carburanți cu un conținut redus de sulf, cu costuri mai mici și în concordanță cu standardele europene, retehnologizare care reduce semnificativ nivelul noxelor. Prețul instalației se ridică la 42 milioane euro.
În anul 2006, Arpechim a rafinat 3,4 milioane tone de petrol, iar în anul 2005 a rafinat 3 milioane de tone.
În decembrie 2009, Petrom a vândut petrochimia de la Arpechim combinatului chimic Oltchim , pentru suma de 13 milioane de euro. Activele fixe includ instalația de piroliză, extracţia de aromatice, polietilenă de joasă densitate, polietilenă de înaltă densitate, o serie de rezervoare precum și terenul aferent cu o suprafață de circa 150 de hectare.
Oltchim avea nevoie de piroliză pentru a deveni independentă în asigurarea cu materii prime,. În prezent însă, din cauza insolvenţei Oltchim, petrochimia este închisă iar Oltchim se aprovizionează cu materii prime din piaţă.
Oltchim, societate în insolvenţă, va fi privatizată prin extragerea activelor sale viabile. Care sunt acestea puteţi citi aici.
Oltchim are datorii de circa 700 de milioane de euro, dintre care cele mai mari garantate sunt către bănci. Guvernul României, prin ministrul Constantin Niţă şi premierul Victor Ponta, şi-au asumat privatizarea Oltchim către un investitor potent financiar, menţionând că falimentul combinatului nu este o opţiune de luat în calcul.
Combinatul vâlcean are 2.300 de angajaţi şi funcţionează la doar 27% din capacitate.
În România, în afară de Arpechim, rafinării petroliere mai există la Brazi – Petrom, Petrotel – LukOil şi Petromidia – Rompetrol.