Poveşti româneşti de succes: de la o presă de ulei în satul Luna a ajuns la Bruxelles, cu cel mai bun produs din Europa

Obţinerea de uleiuri comestibile, prin presare la rece, este o ocupaţie tradiţională, încă practicată în anumite gospodării din Ardeal.

Deosebirea dintre uleiul rafinat şi cel „presat la rece” este că primul suferă tratamente fizico-chimice care îl lasă fără miros şi fără gustul unui produs natural. Uleiul „presat” este un produs foarte căutat şi scump tocmai pentru gustul şi mirosul său, care îi dau o savoare naturală dependentă şi de provenienţa seminţelor.

Produsele au calităţi excepţionale pentru sănătate, ca şi pentru bilanţul contabil al unei mici afaceri.

La început, însă, toate acestea nu au fost de ajuns pentru Felicia Tulai, ca să transforme ocupaţia tatălui său într-o oportunitate de afaceri de succes. Acum tatăl lucrează sub un brand, Luna Solai, care este deja apreciat de cunoscători nu numai în România.

Ascensiunea afacerii Feliciei Tulai din satul clujean Luna s-a declanşat atunci când tânăra economistă s-a temut că tatăl ei ar putea fi ameninţat de depresia gospodarului foarte activ, care nu-şi mai găseşte motivaţia.

Omul se apucase de pescuit încercând să se obişnuiască cu gândul că va vorbi şi se va vedea tot mai rar cu fiica lui de la Bucureşti. S-a apucat de pescuit, ceea ce a fost o mare surpriză pentru fiica de la Bucureşti, obişnuită cu un tată greu de oprit din muncă.

„În toamna lui 2010 mi-am sunat părinţii, să văd ce mai fac. Am vrut să vorbesc şi cu tatăl meu, dar era la pescuit, puţin demotivat de faptul că, acum, munca lui nu mai avea valoarea pe care i-o dăduse o viaţă întreagă: să le asigure fetelor sale un trai decent, mai bun şi mai liniştit decât l-a avut el”, mărturiseşte cu discreţie Felicia Tulai reporterului de la ECONOMICA.NET.

Totodată, uleiurile din presa „la rece” a tatălui ei erau foarte cerute de colegii fiicei şi, după vreo săptămână, „i-am propus (tatălui, n.r.) să cumpere suficientă floarea soarelui pentru a face pentru mine 1.000 de litri de ulei, cu condiţia ca toate costurile de producţie să le acopăr eu (seminţe, procesare, ambalaj)”.

Tatăl şi fiica s-au întâlnit şi s-au socotit. „Costul seminţelor a fost de 3.600 de lei, iar eu estimam că, din vanzarea celor 1.000 l de ulei vom încasa aproximativ 8.000 lei. Acest calcul l-am făcut împreună cu el la prima noastră întâlnire, care s-a dovedit a fi începutul acestei poveşti”.

„Tatăl meu nu a aşteptat ca eu să vând uleiul şi, în două luni (decembrie 2010), a deschis un cont pe numele meu, în care mi-a virat cei 8.000 de lei, pe care estimasem noi că îi voi încasa din valorificarea celor o mie de de litri”, retrăieşte Felicia Tulai emoţia de acum mai bine de patru ani.

Omul a plusat şi, încrezător, dacă nu entuziast, a mai adăugat 2.000 de lei la câştigul estimat, „ca să facă o sumă rotundă”, spune Felicia Tulai. Emoţia produsă de iuţeala cu care a reacţionat tatăl avea să declanşeze dorinţa fiicei de a se întoarce în satul Luna, judeţul Cluj.

S-a întors şi a pus afacerea pe picioare, ca la carte. Depozitul constituit de tatăl său avea să rămână neatins până după revenirea Feliciei în sat şi a fost desfiinţat abia prin 2012, pentru a dezvolta noua identitate a uleiului de la Luna, prin brandul „Luna Solai”,

„Cei 1.000 l de ulei (producţie 2010) i-am valorificat în rândul cunoştintelor, apropiaţilor şi  colegilor din Bucureşti, care îi apreciau calitatea şi care, atunci când, prin septembrie 2011, i-am anunţat ca vreau să revin acasă, m-au întrebat ”

Uleiul este acum vândut prin băcăniile specializate şi supermarket-uri sub marca Luna Solai şi nu numai. TAF Presoil, firma familiei Tulai, a avut venituri de 400.000 de lei anul trecut. Vinde şi online.

„Acela a fost momentul în care am decis că munca şi experienţa părinţilor mei pot fi valorificate superior prin crearea unei identităţi comerciale pentru produsele lor şi prin valorificarea lor şi în alte tipuri de reţele (magazine specializate, băcănii etc.) decât cea a apropiaţilor, aşa cum se întamplase până atunci”,  mai spune  Felicia Tulai.

De la presa tatălui la Bursă

„Cam aşa a început povestea Luna Solai, care încă se scrie”, zâmbeşte Felicia Tulai cu decenţa începătorului care a trecut deja prin botezul pieţei.

Acum piaţa AeRO pentru startup-uri şi IMM a Bursei de Valori Bucureşti aşteaptă listarea firmei familiei Tulai. TAF Presoil produce uleiuri prin presare la rece din floarea soarelui, dovleac, in, nucă, rapiţă şi cânepă şi uleiuri aromatizate cu plante specifice bucătăriei româneşti.

Uleiurile sunt obţinute „în totalitate din seminţe româneşti, cea mai mare parte din culturile din zona comunei Luna, pentru că ne-am propus să păstrăm gustul autentic al produselor din inima Transilvaniei”.

Prezenţa Luna Solai la Forumul investitorilor la Bursă desfăşurat luna trecută la Cluj, a captat imediat atenţia brokerilor. Unul a obiectat: „Principalul dumneavoasră concurent este uleiul de măsline”.

„Niciodată”, a replicat Felicia Tulai, „uleiul de măsline nu va concura niciodată cu parfumul uleiurilor făcute în Ardeal”.

Uleiul de floarea soarelui, produs în mica fabrică de la Luna, a fost considerat drept cel mai bun din Europa de Institutul de Calitate şi Gust de la Bruxelles.

Felicia Tulai studiază acum perspectiva de a extinde afacerea prin construcţia unei fabrici mai mari, care să păstreze, totuşi, toate atributele care fac savoarea produselor Luna Solai. Finanţarea prin Bursă este una dintre căile prin care firma familiei Tulai s-ar putea dezvolta ca să onoreze şi cererea din străinătate.

Luna Solai este furnizor al Casei Regale a României şi a câştigat şi aprecierea altor personalităţi la târgurile de produse ecologice.

Şi deşi nu este încă „certificat bio”, aceasta este o ţintă viitoare, dupa ce producţia se va muta „în noua unitate”, ne mai spune Felicia Tulai.