Afacerile celor mai multe universităţi private continuă să scadă semnificativ în 2013

Universitatea Spiru Haret, Universitatea Titu Maiorescu, Universitatea Româno-Americană, Universitatea Bioterra, Universitatea Andrei Şaguna din Constanţa au avut cele mai spectaculoase prăbuşiri ale profitabilităţii din 2008 încoace, dintre toate universităţile private acreditate, potrivit unei analize ECONOMICA.NET. Cele mai multe universităţi private merg semnificativ mai prost decât în 2008.
Cristina Şomănescu - Dum, 12 oct. 2014, 20:51
Afacerile celor mai multe universităţi private continuă să scadă semnificativ în 2013

Zece universităţi particulare acreditate din România au mers pe pierdere în anul fiscal 2013. Şapte dintre ele au avut piederi în ultimii trei ani consecutivi, reiese dintr-o analiză ECONOMICA.NET.

Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti, Universitatea Athenaeum din Bucureşti, Universitatea Avram Iancu din Cluj, Universitatea Bogdan Vodă, Universitatea Sapienţia din Cluj, Universitatea Partium din Oradea, Universitatea Tibiscus din Timişoara, Universitatea Româno-Germană din Sibiu, Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti, Universitatea Mihail Kogălniceanu din Iaşi sunt instituţiile particulare de învăţământ superior acreditate care au avut pierderi în 2013.

Şapte dintre ele au funcţionat pe pierdere în ultimii trei ani consecutivi: Universitatea Avram Iancu din Cluj, Universitatea Bogdan Vodă, Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti, Universitatea Mihail Kogălniceanu din Iaşi, Universitatea Partium din Oradea, Universitatea Tibiscus din Timişoara, Universitatea Româno-Germană din Sibiu.

Pentru cinci dintre universităţile particulare acreditate care au mers totuşi pe profit în 2013, tendinţa ultimilor cinci ani fiscali arată o scădere semnificativă şi continuă a profitabilităţii lor: Universitatea Hyperion, Universitatea Ecologică, Universitatea Andrei Şaguna din Constanţa, Universitatea Apollonia din Iaşi, Universitatea Danubius din Galaţi.

Doar cinci dintre universităţile particulare acreditate au avut un reviriment al profitabilităţii (în cele mai multe cazuri – slab), faţă de anul 2012: Universitatea Spiru Haret, Universitatea Dimitrie Cantemir din Bucureşti, Universitatea Bioterra, Universitatea Artifex, Universitatea Dimitrie Cantemir din Tîrgu Mureş.

ECONOMICA.NET a analizat evoluţia profitabilităţii universităţilor private acreditate care şi-au depus bilanţurile la Finanţe. Iată rezultatele:

Notă: Am calculat marjele de profit funcţie de valorile exacte ale indicatorilor financiari.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET DIN BUCUREŞTI (USH) în 2013: profit cu peste 98% mai mic decât în 2008, venituri – cu aproape 70%.

Excedentul şi profitabilitatea Universităţii Spiru Haret din Bucureşti au început să scadă din anul 2009. Tendinţa s-a menţinut şi s-a ascuţit până în 2012.

De exemplu, profitabilitatea USH s-a prăbuşit de la aproape 48% în 2008, la 1,25% în 2012. Marja de profit a Universităţii Spiru Haret a înregistrat un reviriment slab în anul fiscal 2013, când a ajuns la nivelul de 2,42%. De altfel, aceasta a fost singura creştere a valorii profitabilităţii din 2008 încoace.

Veniturile totale ale Universităţii Spiru Haret din Bucureşti au coborât cu aproape 70% în 2013 faţă de cele raportate în 2008. Din 2010 încoace, veniturile totale ale USH au scăzut de la an la an cu peste 20% (vezi detalii în tabelul alăturat). De menţionat că doar în 2012 veniturile USH au coborât cu aproape 38% faţă de cele înregistrate în anul fiscal 2011.

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR BUCUREŞTI în 2013: profit cu 45,6% mai mic decât în 2008, veniturile totale încasate – cu 10,75% mai mici decât în 2008.

Profitabilitatea Universităţii Dimitrie Cantemir din Bucureşti s-a aflat pe o pantă descedentă din 2009 până în 2012. Marja de profit a Universităţii a înregistrat anul trecut o uşoară revenire faţă de cea din anul 2012. Cea mai abruptă scădere a marjei de profit din acest interval s-a raportat în 2012 (faţă de valoarea anului 2011).

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU BUCUREŞTI: de la profitabilitate de peste 36% în 2008, la pierdere în 2013.

Universitatea Titu Maiorescu intră pe pierdere în 2013, după cinci ani consecutivi de profitabilitate anuală de peste 19%.
Vârfurile profitabilităţii Universităţii Titu Maiorescu au fost atinse în 2009 şi în 2010, ani în care a raportat marje de profit de peste 37%.

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ DIN BUCUREŞTI: de la o marjă de profit de peste 35% în 2008, la profitabilitate neglijabilă în 2013. 

2008 este anul de glorie al Universităţii Româno-Americane, marcat printr-o profitabilitate de peste 35%. De la înălţimea acestei performanţe financiare începe prăbuşirea afacerilor colosului universitar.
În 2009, marja de profit a Universităţii Româno-Americane coboară la peste 26%, iar din 2011 se prăbuşeşte la sub 1%.

UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREŞTI în 2013: pierde 34% la venituri faţă de 2009, profitabilitatea – nesemnificativă şi în scădere din 2011.

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI în 2013: excedentul instituţiei a scăzut cu peste 76% faţă de nivelul din 2008

Marja de profit a Universităţii Ecologice este în scădere moderată, dar continuă, în ultimii cinci ani fiscali.
Profitabilitatea universităţii a coborât abrupt în 2013 faţă de nivelul din anul fiscal 2012.

 

UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU DIN BUCUREŞTI intră pe pierdere în 2010, după doi ani cu marje de profit de 23,3%, respectiv 7,67%.

Începând din 2010, Universitatea Nicolae Titulescu se înscrie într-un pattern de pierdere, subsecventă unei profitabilităţi de peste 2%.

 

UNIVERSITATEA BIOTERRA DIN BUCUREŞTI: profitabilitatea se prăbuşeşte la 4,3% în 2013, de la 46,49% în 2008.

 

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIŞ DIN ARAD în 2013: profitabilitatea se prăbuşeşte la sub 2%, de la peste 22% – în 2008.

Marja de profit a Universităţii Vasile Goldiş se înscrie într-o tendinţă descedentă, din 2010 încoace, cu un reviriment modest (în comparaţie cu nivelul de la care a început să cadă) în 2012.

 

UNIVERSITATEA DANUBIUS DIN GALAŢI în 2013: profitabilitate sub 1%, după scăderi din ce în ce mai abrupte din 2009 încoace. Marja de profit începe să se prăbuşească de la nivelul de 25,2%, din 2008. 

 

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU DIN PITEŞTI – pe pierdere, în ultimii trei ani.

De la nivelul de aproape 10% în 2008, marja de profit a instituţiei a început să scadă, declinul s-a accentuat în următorii ani, iar în 2011 Universitatea din Piteşti a intrat pe pierderi care cresc progresiv, de la an la an.

Veniturile încasate de Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti au coborât cu 51% în 2013 faţă de nivelul raportat pentru anul 2008. Veniturile, profitul, marja de profit se înscriu într-un trend descendent din 2009 încoace.

 

UNIVERSITATEA ARTIFEX DIN BUCUREŞTI: profitabilitatea scade la 6% în 2013, de la aproape 21% în 2009

Din 2011, începe declinul abrupt al profitabilităţii Universităţii Artifex, până la nivelul 4,23%, raportat în 2012. Totuşi, anul următor, marja de profit înregistrează un reviriment moderat.

 


UNIVERSITATEA ANDREI ŞAGUNA DIN CONSTANŢA – cea mai notabilă prăbuşire a profitabilităţii dintre toate universităţile particulare acreditate: marja de profit coboară la 7,06% în 2013, de la nivelul de 55,77% în 2008.

 

UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR DIN TÎRGU-MUREŞ în 2013: profitabilitatea scade la 1,35%, de la peste 24% în 2009

 

UNIVERSITATEA APOLLONIA DIN IAŞI în 2013: profitabilitatea a coborât la 0,19%, de la peste 15% în 2010

 

UNIVERSITATEA ATHENAEUM DIN BUCUREŞTI: merge pe pierdere în ultimii doi ani fiscali, după ce a avut marjă de profit de peste 9.5% în 2009. 

Profitabilitatea Universităţii Athenaeum din Bucureşti a scăzut considerabil din 2010, iar în ultimii doi ani fiscali instituţia a funcţionat pe pierdere.

 

UNIVERSITATEA GEORGE BARIŢIU DIN BRAŞOV în 2012: revine pe pierdere, după ce a avut marjă de profit de peste 22% în 2008.

Profitabilitatea Universităţii George Bariţiu a scăzut constant din 2009 – an în care s-a prăbuşit cu peste 19 puncte procentuale (faţă de valoarea anului 2008) şi declinul a continuat în următorii ani. În 2012, cel mai recent an fiscal pentru care a depus bilanţul la Finanţe, a revenit pe pierdere de peste 260.000 lei.

 

UNIVERSITATEA BOGDAN VODĂ DIN CLUJ în 2013: veniturile încasate au scăzut cu peste 50% faţă de 2008, continuă să meargă pe pierderi, dar mai mici de la an la an

 

UNIVERSITATEA SAPIENŢIA DIN CLUJ în 2013: merge pe pierderi de peste trei ori mai mari decât în 2012

 

UNIVERSITATEA AVRAM IANCU DIN CLUJ: subzistă forţat, pe pierderi din ce în ce mari mari

 

UNIVERSITATEA PARTIUM DIN ORADEA: pe pierdere din 2009. În trei ani din cinci a mers a avut pierderi peste 1 milion de lei.

 

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU DIN IAŞI în 2013: continuă pe pierderi, dar de peste şase ori mai mari decât în 2008

 

UNIVERSITATEA ROMÂNO-GERMANĂ DIN SIBIU: de la profitabilitate de peste 21% în 2008, pe pierdere în 2013.

Universitatea Româno-Germană a mers pe pierderi în ultimii trei ani fiscali. Totuşi, nivelul acestora scade de la an la an.

 

UNIVERSITATEA TIBISCUS DIN TIMIŞOARA: în pierdere în ultimii patru ani.

 

ECONOMICA.NET nu a inclus în această analiză institutele teologice acreditate.

Te-ar mai putea interesa și
Mercedes-Benz plănuiește să reducă costurile cu câteva miliarde de euro pe an
Mercedes-Benz plănuiește să reducă costurile cu câteva miliarde de euro pe an
Mercedes-Benz intenţionează în următorii ani să reducă costurile cu câteva miliarde de euro pe an, a anunţat joi publicaţia Handelsblatt, citând un purtător de cuvânt al producătorului......
Întreruperea furnizării de gaze rusești către Austria, motivată de Rusia cu explozia conductei Nord Stream
Întreruperea furnizării de gaze rusești către Austria, motivată de Rusia cu explozia conductei Nord Stream
Rusia a întrerupt sâmbătă livrările de gaze către Austria în urma unui litigiu între compania energetică austriacă ...
RAR, nevoit să oprească activitatea în întreaga țară din cauza unei probleme a sistemului informatic
RAR, nevoit să oprească activitatea în întreaga țară din cauza unei probleme a sistemului informatic
Registrul Auto Român (RAR) a oprit ieri activitatea la toate sediile sale din țară din cauza unui „incident tehnic”. ...
Cancelarul german Olaf Scholz are probleme. SPD, partidul său, e cotat în sondaje cu 15%, sub jumătate față de conservatorii germani
Cancelarul german Olaf Scholz are probleme. SPD, partidul său, e cotat în sondaje cu 15%, sub jumătate față de conservatorii ...
Cancelarul german Olaf Scholz urma să candideze pentru un al doilea mandat la viitoarele alegeri anticipate, după ce popularul ...