Primii kilometri din autostrada Comarnic-Braşov ar putea avea constructor până la 15 septembrie

Câştigătorul licitaţiei pentru proiectarea şi construirea lotului 5 al autostrăzii Comarnic-Braşov ar putea fi desemnat până pe 15 septembrie, a spus pentru ECONOMICA.NET Cătălin Homor, directorul general al CNADNR. 10 constructori au întrat în cursa pentru acest contract estimat la 150 de milioane de lei, fără TVA.
Economica.net - mar, 30 aug. 2016, 21:04
Primii kilometri din autostrada Comarnic-Braşov ar putea avea constructor până la 15 septembrie

Contractul pentru lotul Râşnov-Cristian, lung de 6,3 kilometri, a fost scos la licitaţie în vara anului trecut, iar cele 10 oferte depuse au fost deschise încă din octombrie.

„Până pe 15 septembrie, comisia de evaluare a ofertelor va emite decizia. Dacă va fi una pozitivă, vom semna contractul”, spune şeful de la Drumuri, care nu exclude însă posibilitatea depunerii de contestaţii.

Fiind scos la licitaţie pe vechea lege, criteriul de atribuire a acestui contract este preţul cel mai scăzut, explică Homor.

Contractul pentru lotul 5 al autostrăzii Comarnic-Braşov are o valoare estimată de aproape 150 de milioane de lei, fără TVA. Dintre cele 10 oferte depuse, cea a spaniolilor de la Copisa include cel mai mic preţ, de 93 de milioane de lei, potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (galerie foto).

Printre proiectele derulate de Copisa în România se numără şoseaua de centură a localităţii Mihăileşti şi modernizarea DN66 între Bumbeşti Jiu – Petroşani.

Odată cu lotul 5 din autostrada Comarnic-Braşov, CNADNR a scos la licitaţie anul trecut şi lotul 1, cu o valoare estimată a contractului de aproape 167 de milioane de lei, fără TVA. Pentru acest sector a fost depusă o singură ofertă. Mai exact, Spedition UMB se oferea să construiască cei 4 kilometri cu 152 milioane de lei. În decembrie 2015, licitaţia pentru acest lot a fost anulată, din cauză că oferta depusă era „neconformă”.

Licitaţie nouă pentru primele 4 loturi

În paralel cu licitaţia pentru proiectarea şi execuţia loturilor de la capete, CNADNR a scos la licitaţie şi un contract pentru revizuirea studiului de fezabilitate al loturilor de mijloc din viitoarea autostradă prin munţi. În august, Compania de Drumuri a fost obligată a să reevalueze oferta Consitrans, după ce anulase anterior licitaţia pentru a treia oară.

Întrebat de soarta acestei licitaţii, şeful de la Drumuri a explicat că o procedură de achiziţie se poate finaliza cu atribuire de contract sau cu anulare.

În cazul în care procedura va fi anulată definitiv, Cătălin Homor spune că CNADNR va scoate din nou la licitaţie un contract pentru loturile 1,2,3 şi 4, care să includă pe lângă revizuirea studiului de fezabilitate, proiect tehnic şi autorizaţie de construire.

De unde vin banii?

Unele voci din domeniu susţin că această autostradă nu poate fi realizată, fiind mult prea scumpă pentru România. De altfel, autorităţile au încercat iniţial să o construiască în parteneriat public-privat, însă fără succes. Unul dintre motive ar fi costul foarte mare, estimat la peste 7 miliarde de euro, în această variantă, costa care acopererea finanţarea, construcţia şi întreţinerea, timp de 30 de ani.

În varianta construirii cu bani de la buget, costul ar fi însă mult mai mic, de circa 1,3 miliarde de euro, conform unor estimări din piaţă.

În ciuda polemicilor privind costul şi utilitatea acesteia, Cătălin Homor spune că nu a fost abandonată niciun moment soluţia autostrăzii. Mai mult, a menţionat şi un termen pentru finalizarea integrală a proiectului, respectiv anul 2021.

El subliniază că această autostradă se face în momentul de faţă cu finanţare de la bugetul de stat, iar costul exact se va şti după finalizarea studiului de fezabilitate.

Totodată, pentru finanţarea Comarnic-Braşov ar putea fi utilizate fonduri realocate de la alte proiecte, potrivit şefului de la Drumuri, care mai spune că CNADNR ia în calcul şi obţinerea de fonduri europene pentru acest proiect, chiar mai devreme de 2021.

Te-ar mai putea interesa și
Bogdan Hossu, Cartel Alfa: Reducerea deficitului exclusiv prin tăieri de cheltuieli publice este periculoasă
Bogdan Hossu, Cartel Alfa: Reducerea deficitului exclusiv prin tăieri de cheltuieli publice este periculoasă
Reducerea deficitului fiscal exclusiv prin tăieri de cheltuieli publice reprezintă o măsură extrem de periculoasă, care riscă să afecteze profund sectoarele deja vulnerabile din România,......
Hidroelectrica, cea mai reclamată companie din energie, anul trecut
Hidroelectrica, cea mai reclamată companie din energie, anul trecut
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România și furnizor pentru mai mult de jumătate de ...
Ministerul Finanţelor a împrumutat peste 750 de milioane lei de la bănci – date BNR 21.11.2024
Ministerul Finanţelor a împrumutat peste 750 de milioane lei de la bănci – date BNR 21.11.2024
Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, joi, 752 milioane de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligaţiuni de ...
Rusia: Noua bază americană din Polonia creşte nivelul pericolului nuclear
Rusia: Noua bază americană din Polonia creşte nivelul pericolului nuclear
Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse a transmis joi că noua bază de apărare antirachetă a SUA din nordul Poloniei ...