Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii Aeroportului Otopeni, decalat cu trei ani

Conform Anexei 11 la Ordonanţa Guvernului nr. 64/1999, programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare trebuia să se desfăşoară pe trei etape. În prima etapă (1 martie 2007 – 1 septembrie 2012) era prevăzută aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), în cea de-a doua etapă urma să aibă loc desfăşurarea activităţilor premergătoare realizării programului strategic, iar în cea de-a treia etapă (1 ianuarie 2014 – 2022) era programată realizarea lucrărilor efective.

În ceea ce priveşte stadiile în care se află acţiunile prevăzute în fiecare etapă, potrivit Notei de fundamentare aferente proiectului de ordonanţă, în cazul primei etape – aprobarea PUZ – au fost obţinute toate avizele/acordurile solicitate prin certificatul de urbanism emis pentru elaborarea planului urbanistic zonal, iar PUZ – ul a fost depus la Consiliul Judeţean Ilfov pentru avizare în luna martie 2010. În prezent, această procedură este amânată de CJ Ilfov deoarece PUZ-ul trebuie corelat cu planurile urbanistice generale ale oraşului Otopeni şi comunei Tunari, dar şi cu alte documentaţii aprobate sau în curs de aprobare din zonă.

Planul urbanistic zonal nu a putut fi finalizat şi din cauza lipsei de corelare între programele de extindere ale AIHCB şi dezvoltările infrastructurilor de transport rutier şi feroviar, armonizarea acestor programe de dezvoltare fiind necesară pentru rezolvarea accesului în zona de est unde va fi amplasat noul terminal.

În plus, procedura de avizare a fost amânată şi în urma concluziilor Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi de Urbanism a judeţului Ilfov, care a venit cu mai multe propuneri, printre care realizarea de exproprieri pentru drumul de legătură cu nodul de la Autostrada de centură Bucureşti sector Centura Nord km 0+000 – 52+770 printr-o Hotărâre a Guvernului. De asemenea, se discută ca linie directoare posibilitatea unei relaţii din giratoriul de sub podul de la intrare în aeroport, pe lângă metrou, prin circulaţia propusă paralel cu linia de cale ferată, până la expresul ce va realiza conexiunea cu Piaţa Presei Libere, dar şi problema limitei cadastrale şi criteriile care au stat la baza trasării acesteia (canale de desecare, limite de proprietate, circulaţii etc).

Întrucât etapa de întocmire şi avizare a planului urbanistic zonal s-a dovedit a fi una laborioasă şi pe parcurs au apărut şi o serie de inconveniente, este necesară instituirea unui nou termen necesar aprobării PUZ, termenul din ordonanţa actuală fiind depăşit.

Ca acţiune viitoare pentru această primă etapă este prevăzută avizarea planului urbanistic zonal de către Consiliul Judeţean Ilfov.

În ceea ce priveşte etapa a doua, studiul de fezabilitate aferent programului strategic de dezvoltare al AIHCB a fost elaborat în anul 2008, completat, actualizat şi, ulterior, avizat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti, iar la începutul anului 2010 a fost recepţionat în CNAB. Ulterior, a fost aprobat în Consiliul Tehnico – Economic al CNAB, cu încadrare în termenul prevăzut în calendarul iniţial de implementare a programului strategic.

Totuşi, elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru studiul de fezabilitate nu a fost încă demarată, deoarece aceste documentaţii se bazează în primul rând pe informaţii din PUZ, nefinalizat încă.

De asemenea, etapa de achiziţionare a terenurilor necesare nu va putea fi demarată înainte de aprobarea planului urbanistic zonal şi a studiului de fezabilitate, având la bază documentaţii specifice pentru expropriere.

În plus, în prezent nu există fonduri alocate pentru a se putea face exproprierea, conjunctura economică nefavorabilă determinând ca bugetul de stat să fie riguros reglementat, iar posibilitatea alocării fondurilor necesare achiziţiei acestor terenuri fiind practic nulă. Suprafaţa de expropriat este de aproximativ 600 de hectare, se precizează în Nota de fundamentare.

La toate acestea se mai adaugă şi efectele crizei economice, care s-au resimţit asupra calendarului lucrărilor aferente programului strategic, întrucât traficul de pasageri în perioada 2011 – 2013 a evoluat mult mai lent decât cel prognozat în studiul de fezabilitate, astfel că eşalonarea lucrărilor prevăzute în studiul de fezabilitate a trebuit revizuită, determinând un decalaj de cel puţin un an pentru începerea primului stagiu de lucrări, respectiv de cel puţin cinci ani pentru demararea celui de-al doilea stagiu de lucrări.

Ca acţiuni viitoare pentru cea de-a doua etapă sunt enumerate: elaborarea documentaţiei de avizare a studiului de fezabilitate de către Consiliul tehnico – economic al Ministerului Transporturilor, elaborarea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate pentru infrastructura de transport terestru (rutier, cale ferată), în vederea asigurării accesului terestru multimodal în zona de dezvoltare est a AIHCB, avizarea studiilor de fezabilitate în Consiliul tehnico – economic al MT şi aprobarea indicatorilor tehnico – economici aferenţi acestor studii, elaborarea şi avizarea documentaţiilor tehnico-economice pentru studiile de fezabilitate aprobate (documentaţii necesare exproprierii, conform Legii nr. 255/2010), realizarea exproprierilor, dar şi obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare în vederea demarării lucrărilor.

‘Ministerul Transporturilor propune actualizarea calendarului de implementare a programului strategic prevăzut în anexa nr. 11 la Ordonanţa Guvernului nr. 64/1999 prin decalare cu trei ani, ceea ce va evita blocarea dezvoltării pe termen lung a AIHCB, infrastructură aeroportuară publică de interes naţional, dezvoltare care se va baza pe un calendar corect şi justificat în condiţiile economice actuale. Astfel, eventualele exproprieri vor putea fi desfăşurate într-o perioadă mai mare, ceea ce va diminua impactul asupra bugetului de stat generat de fondurile necesare exproprierii, potrivit legii’, se menţionează în Nota de fundamentare.

De asemenea, în textul ordonanţei a fost introdus un articol nou care conţine prevederi referitoare la delimitarea terenurilor aferente dezvoltării infrastructurii de transport terestru necesară asigurării accesului multimodal, rutier şi pe cale ferată, în zona de est a aeroportului, infrastructură declarată de interes naţional şi de utilitate publică. Astfel, aceste terenuri pe care se vor realiza coridoarele de acces terestru urmează să fie stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.