PSD vrea să înfiinţeze primul fond suveran de investiţii al României, cu o valoare estimativă de 45 de miliarde lei

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) ar trebui să strângă participaţiunile pe care statul le mai deţine în circa 200 de companii profitabile, gen Petrom, Transelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Hidroelectrica etc. Adunate, participaţiunile ar aduce o capitalizare de circa 45 de miliarde de lei.

După cum ne-au declarat economişti din cadrul PSD, care nu au dorit să fie citaţi, fondul suveran ar trebui să aibă trei componente. Pentru dezvoltarea infrastructurii au fost gândite două posibilităţi. Prima variantă prevede constituirea unui consorţiu care să aibă în concesiune pe viitorii 30-35 de ani locaţiile de construcţie a autostrăzilor. FSDI ar fi prezent în consorţiu cu 49% participaţii (pentru a nu fi clasificat ca deficit bugetar nu are voie să fie acţionar majoritar), iar restul de 51% cu participaţia Băncii Europene de Investiţii (BEI), BERD şi IFC. Băncile internaţionale ar urma să finanţeze construcţia autostrăzilor, urmând ca apoi să-şi recupereze investiţiile din taxele de drum pe perioada concesiunii.

În cea de-a doua variantă de proiect, FSDI creează o companie de proiect prin care încearcă să atragă companii private, inclusiv bănci pentru finanţare, dar nu cele menţionate mai sus, urmând ca acest consorţiu public privat să participe la licitaţiile organizate de CNADNR.

A doua componentă a fondului suveran se referă la capitalizarea unor companii strategice, gen CEC, Eximbank sau Tarom, care pentru dezvoltare sigur vor avea nevoie de finanţare. Cea de-a treia componentă se referă la crearea de noi capacităţi de producţie, care după o anumită perioadă de timp pot fi la rândul lor vândute.

Principalele avantaje al acestui prim fond suveran de investiţii constau în faptul că, deşi este vorba de participaţii ale statului, banii cheltuiţi pe diferite investiţii nu sunt încadraţi la deficit bugetar, faptul că FDSI va putea emite obligaţiuni pentru diverse proiecte, precum şi faptul că dividentele calculate pentru următorii patru ani pentru stat sunt în jur de 2,5 miliarde lei pe an.

Conducerea viitorului fond ar trebui să fie asigurată de membri neimplicaţi politic şi fără să fie numiţi pe bază de algoritm, iar conducerea va fi asigurată în baza OUG 109, privind guvernanţa corporatistă. Implicarea poltică a membrilor de conducere ar atrage reclasificarea fondului şi pierderea credibilităţii acestuia.