Raport Consiliul Concurenţei: Romsilva trebuie să se divizeze. Nu poate să fie şi administrator, şi agent economic

Regia Naţională Romsilva trebuie să-şi separe activitatea de administrator al fondului forestier din România de cea de agent economic, ce vinde masă lemnoasă procesatorilor, pentru că , astfel, are avantaje de natură concurenţală faţă de competitori, se arată în Raportul Preliminar pe Piaţa Lemnului al Consiliului Concurenţei.  De asemenea, CC a constatat că există un număr mare de licitaţii de achiziţie de masă lemnoasă cu un  singur participant, lucru considerat anormal, şi recomandă diminuarea numărului de licitaţii, cu invitarea unui număr cât mai mare de ofertanţi, pentru o mai eficientă valorificare a lemnului.

„Raportul preliminar pe piaţa lemnului arată că RNP – Romsilva desfăşoară atât activităţi de administrator, cât şi de agent economic, ceea ce îi oferă avantaje de natură concurenţială în raport cu ceilalţi concurenţi. Astfel, conform legislaţiei în domeniu, RNP – Romsilva, regie autonomă care funcţionează sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, administrează fondul forestier proprietate publica a statului. În acelaşi timp, legislaţia (respectiv Regulamentul din 11 noiembrie 2010) privind vânzarea masei lemnoase care se recoltează anual din fondul forestier proprietate publică a statului), prevede că RNP-Romsilva poate achiziţiona lemn fasonat şi lemn prelucrat (cherestea, prefabricate etc) din fondul forestier pe care îl administrează, fără licitaţie sau concurs de oferte. Abia după ce îşi retine necesarul de consum, Romsilva valorifică prin licitaţie masa lemnoasă rămasă.

Consiliul Concurenţei atrage atenţia că, în aceste condiţii, Romsilva trebuie să separe cele două activităţi de administrator şi operator pe piaţă. În plus, în cazul în care comercializează masă lemnoasă este necesară o procedură competitivă de piaţă (licitaţie/concurs de oferte)”, se arată în Raport.

De asemenea, legislaţia actuală permite organizarea de licitaţii cu strigare şi în situaţia în care există un singur participant la licitaţie, situaţii în care nu se manifestă concurenţa.

Analiza informaţiilor furnizate de 40 direcţii silvice judeţene a arătat că licitaţiile cu un singur participant deţin o pondere foarte mare din totalul licitaţiilor organizate în perioada 2011-2014. De exemplu, în judeţele Dolj, Galaţi, şi Giurgiu, procentul licitaţiilor cu un singur participant depăşeşte 80% din numărul total de licitaţii. Un numar mare de licitaţii cu un singur participant, peste 60% din total, s-a înregistrat şi în cazul direcţiilor silvice din judeţele Călăraşi, Sălaj, Tulcea, Maramureş, Satu Mare, Olt şi Ialomiţa.
Cele 40 de direcţii silvice au organizat, în perioada 2011-2014, 46.756 licitaţii (fără judeţul Suceava), din care aproape 35% au fost licitaţii cu un singur participant.

La nivel naţional sunt atestate 5.216 firme având ca obiect de activitate exploatarea forestieră. Cele mai puţine, respectiv 13 firme, sunt în judeţul Teleorman, iar cele mai multe, 563 sunt în judeţul Suceava, dar atestarea este valabilă la nivel naţional. Astfel, oricare din cele 5.216 companii atestate pentru activităţi de exploatări forestiere îşi poate desfăşura activitatea în oricare regiune a ţării.

În aceste condiţii, Consiliul Concurenţei consideră că nu este normală existenţa unui număr atât de mare de licitaţii cu un singur participant şi recomandă o mai bună valorificare a masei lemnoase prin evitarea situaţiilor de acest fel.

O altă recomandare a Raportului preliminar pe piaţa lemnului o constituie întocmirea unui cadastru forestier. Datele furnizate de INS indică o creştere continuă a suprafeţei fondului forestier, după 1990, dar acestea se datorează, în principal, unor reamenajări de păşuni şi introducerii în fondul fondului forestier a altor suprafeţe. Ceea ce arată că aparenta creştere a suprafaţei împădurite în România între 1990 și 2014 a fost în mare măsură rezultatul schimbării metodologiei de evaluare a suprafeţei acoperite de pădure.

Studiul Consiliului Concurenţei va continua cu analiza tuturor structurilor şi mecanismelor de funcţionare a pieţei primare a lemnului şi identificarea eventualelor disfuncţionalităţi de natură concurenţială.