Raport oficial al UE: 71% dintre fraudele din agricultură cu fonduri UE provin din România şi alte trei state europene

Un raport realizat de Comisia Europeană care se discută săptămâna aceasta în şedinţa plenară a Parlamentului European indică faptul că 71 % din numărul total de nereguli frauduloase notificate în domeniul resurselor naturale (agricultură, dezvoltare rurală și pescuit) provin din Ungaria, Italia, Polonia și România. Mai mult, potrivit documentului citat, în 2014, sectorul dezvoltării rurale prezintă cel mai mare număr de nereguli frauduloase raportate, cu cea mai mare creștere în comparație cu 2013. Este vorba despre fraude care au apărut în cheltuirea banilor europeni, dar şi atunci când trebuia să se încaseze bani la bugetul statelor membre, se arată în raportul anual pe 2014 privind protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudei.

„Parlamentul European este preocupat de creșterea constantă a numărului neregulilor fără caracter fraudulos aferente fondurilor UE gestionate direct, atât în ceea ce privește numărul de cazuri, cât și sumele implicate; este surprins de faptul că numărul neregulilor frauduloase a crescut în 2014 de patru ori față de exercițiul precedent și solicită Comisiei explicații detaliate și măsuri necesare pentru contracararea acestei tendințe”, se arată în raport. 

În ceea ce privește cheltuielile, în 2014 numărul neregulilor constatate și raportate ca având caracter fraudulos a scăzut doar cu 4 %, după o creștere cu 76% în 2013.

„Parlamentul European îndeamnă autoritățile competente să întreprindă toate măsurile necesare pentru a reduce numărul neregulilor cu caracter fraudulos, dar nu în detrimentul standardelor de control”, se mai specifică în raport.

Fraude de 3,24 de miliarde de euro

În total, în 2014, neregulile raportate la nivelul statelor membre, atât cele frauduloase cât şi cele nefrauduloase, au generat pierderi financiare  de aproximativ 3,24 de miliarde de euro, cu 36% mai mari decât în 2013. În jur de 2,27 miliarde de euro din neregulile raportate sunt legate de cheltuieli, reprezentând 1,8% din totalul plăților făcute de UE. 

Este vorba despre aproximativ 16.500 de nereguli raportate Comisiei în 2014, cu 48% mai multe decât anul anterior, din care aproximativ 1.650 au avut caracter fraudulos și au generat prejudicii de 538,2 milioane de euro. „Parlamentul European ia act de faptul că neregulile frauduloase legate de cheltuieli au implicat o sumă de 362 de milioane EUR, reprezentând 0,26% din totalul plăților, și cele legate de venituri au implicat o sumă de 176,2 milioane EUR, reprezentând 0,88% din valoarea brută a resurselor proprii tradiționale (RPT) colectate în 2014”, se mai arată în raport.

În ceea ce priveşte neregulile nefrauduloase, acestea au avut un impactul financiar total cu 47% mai mare decât în 2013, în timp ce numărul acestor nereguli a scăzut cu 5%. Practic, neregulile nefrauduloase legate de cheltuieli au afectat 1,54% din totalul plăților, iar cele legate de venituri au afectat 3,66% din RPT colectate în 2014.” Parlamentul consideră că neregulile fără caracter fraudulos trebuie combătute prin măsuri administrative, în special introducând cerințe mai transparente și mai simple, prin suplimentarea serviciilor de asistență tehnică acordate de Comisie statelor membre și prin intensificarea schimbului de bune practici și de învățăminte trase; crede că metodologia pentru calcularea ratelor de eroare trebuie să fie armonizată la nivelul UE și al statelor membre”, se arată în raport. 

„Parlamentul European invită Comisia să-și asume responsabilitatea deplină pentru recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit de la bugetul UE, precum și pentru îmbunătățirea colectării resurselor proprii și să stabilească principii uniforme de raportare în toate statele membre în vederea colectării unor date adecvate, comparabile și exacte”, avertizează parlamentarii potrivit cărora neregulile care nu sunt de natură frauduloasă sunt adesea corelate cu necunoașterea suficientă a unor norme și cerințe complexe. 

În ce constau aceste fraude

Potrivit raportului citat, printre fraudele care au fost luate în considerare de specialiştii UE se numără cele legate de TVA, taxe vamale, corupţia, achiziţiile publice, sau contrabanda cu tutun sau cu produse contrafăcute .

„Parlamentul constată că nivelul neregulilor datorate nerespectării normelor privind achizițiile publice este în continuare ridicat; (…) Parlamentul constată că neregulile din 2014 legate de Politica comună în domeniul pescuitului au revenit la un nivel comparabil cu cel din 2012, după o creștere înregistrată în anul 2013; constată că categoria de nereguli detectată cel mai frecvent în perioada 2010-2014 a fost „neeligibilitatea acțiunii/proiectului pentru ajutor”, urmată de „încălcarea normelor privind achizițiile publice”.