Ultima prognoză a Comisiei Europene privind producţia de vin indică pentru România un plus de 28% faţă de anul trecut, până la 4,8 milioane de hectolitri. De asemenea, faţă de media ultimilor cinci ani, creşterea pentru cultivatorii români de viţă de vie este de 17%. Este cea mai mare creştere din UE, în condiţiile în care majoritatea statelor membre au produs anul trecut mai puţin vin decât în 2015. Producţia totală a ajuns astfel la 165 de milioane de hl, cu 4,8% sub producţia anului anterior şi cu 2% sub media ultimilor cinci ani.
O valoare similară a producţie a fost realizată în România în 2009- 4,9 milioane de hl, după care trendul a fost unul puternic descendent.
România nu a reuşit însă să urce în clasamentul celor mai mari producători europeni, menţinându-se pe poziţia a şasea după state precum Italia, Spania, Franţa. S-a apropiat însă de producţia portughezilor, care a scăzut anul trecut cu 20%, până la 5,6 milioane de hl.
UE realizează 60% din producţia mondială de vin, fiind urmată de SUA şi Argentina. În ceea ce priveşte consumul, 50% din ce se produce în spaţiul comunitar se bea local, 28% ajunge în alt stat membru, 13% se vinde la export, iar 9% se transformă. România vinde peste graniţe 4% din ceea ce produce, mare parte în spaţiul comunitar, ceea ce ne plasează pe penultimul loc în rândul statelor membre, înaintea Maltei. De altfel, România este importator net de vin, cu un deficit de 36,9 mii de tone în 2015. Cei mai mari exportatori de vin din Europa sunt Spania (56% din producţie), Bulgaria (53%) şi Pprtugalia.
Din datele Institutului Naţional de Statistică, în anul 2015 suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie pentru struguri de vin a fost de circa 183.700 ha. Din aceasta, suprafaţa cultivată cu viţă de vie pentru struguri de vin nobil a reprezentat 54,2% din suprafaţa totală cultivată.