Click pentru harta interactivă a migraţiei
Cu o diasporă echivalentă cu 17% din populaţia rămasă în ţară, România e la coada Europei. Singurele ţări unde diaspora este mai mare, raportat la populaţie, sunt Malta (24%), Portugalia (22%), Cipru şi Croaţia (20% fiecare), Irlanda şi Lituania (19% fiecare), în timp ce Letonia figurează cu acelaşi procent ca al României, de 17%, urmate de Bulgaria, cu 16%. Cu excepţia României, nici una dintre aceste ţări nu are o populaţie semnificativ mai mare de 10 milioane de locuitori – majoritatea au mai puţin de cinci milioane.
În Ungaria, Cehia şi Polonia, diaspora este echivalentă 6%, 9%, respectiv 12% din populaţie, în Slovacia 6%, Slovenia 7%, Germania 5%, respectiv Franţa 3%.
Spania şi Italia, ţări care găzduiesc cei mai mulţi imigranţi români, figurează cu un număr mic de cetăţeni plecaţi în alte ţări, de 3%, respectiv 5% din populaţie.
Marea Britanie, care a turnat benzină peste dezbaterea privind migraţia odată cu votul pentru ieşirea din UE, are cea mai mare diasporă din Uniune ca număr brut – 4,9 milioane de britanici trăiesc în alte ţări – însă ei reprezintă doar 8% din populaţia rămasă în UK, potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite culese de blogul de statistică Metrocosm. Dacă tot vorbim de numere brute, România este pe locul patru în UE după mărimea diasporei, devansată doar de Marea Britanie, de Polonia (4,4 milioane) şi de Germania (4 milioane), toate trei ţări cu o populaţie mult mai mare decât a noastră – de la aproape 40 de milioane în cazul Poloniei la peste 60 de milioane în Marea Britanie, respectiv mai mult de 80 de milioane de locuitori în Germania.
„Diaspora UE”, dacă o putem numi aşa, reprezintă în medie 7% din populaţia Uniunii. Tot în medie, 11% din locuitorii UE sunt născuţi în afara ţării în care trăiesc în prezent – dintre aceştia, 60% s-au născut în afara UE, iar 40% au migrat în interiorul Uniunii.
România găzduieşte puţin peste 200.000 de locuitori născuţi în alte ţări, reprezentând aproximativ 1% din populaţie.