Cu o viteză de 38,6 megabiți pe secundă, România se află pe locul 5 (în urcare cu 13 poziții față de anul anterior), înaintea sa aflându-se Norvegia (40,12 megabiți pe secundă), Danemarca (43,99 Mbps), Suedia (46 Mbps) și Singapore, cu 60,39 Mbps.
Dacă Singapore conduce detașat clasamentul, pe ultimul loc se află Yemen cu doar 0,31 Mbps. Astfel, downloadarea unui film de 5 GB în format HD durează în Singapore 11 minute și 34 de secunde, în medie, în timp ce în Yemen durează o zi și jumătate. În România același lucru durează 17 minute și 41 de secunde.
Top 10 este completat după România de Belgia, Olanda, Luxemburg, Ungaria și Insulele Jersey. Mai departe, în top 25 se situează: Elveția, Japonia, Letonia, Taiwan, Estonia, Spania, Lituania, Andora, Hong Kong, SUA, Slovacia, Madagascar, Franța, Finlanda și Germania.
Primele cinci țări au viteze de download de aproximativ 88 de ori mai rapide față de ultimele cinci state
Datele studiului mai arată că, 36 dintre primele 50 de țări din top sunt localizate în Europa, nouă în regiunea Asia Pacifica, două în America de Nord, două în America Latină și una în Africa.
În contrast, 25 din cele 50 de state cu cel mai lent internet se află în Africa, 12 în lumea arabă, 10 în regiunea Asia Pacific și trei în America de Sud.
Potrivit studiului, viteza broadband globală a crescut cu 23%, de la 7,4 Mbps la 9,1 Mbps în ultimele 12 luni până la finele lunii mai. În medie, primele 100 de țări din tabel au câștigat 5,43 Mbps, în timp ce ultimele 100 de țări din clasament au câștigat în medie numai 0,41 Mbps.
„Cu viteze medii de bandă largă care cresc cu 23% în doar un an, ar fi ușor să presupunem că avem o imagine globală pozitivă. Cu toate acestea, o privire mai atentă arată că acea creștere este concentrată spre topul clasamentului: țările cu internet mai rapid, își îmbunătățesc viteza mai repede, iar cele spre sfârșitul tabelului se apropie de stagnare”, a declarat Dan Howdle, analist de telecomunicații la Cable.
Decalajul dintre statele dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate se lărgește, astfel că progresul rapid al internetului se află în strânsă corelație cu locul în clasament. Un alt mod de a examina acest lucru ar fi să spunem că primele 25 de țări sunt responsabile pentru 45,30% din creșterea totală, în timp ce ultimele 25 sunt responsabile pentru o creștere aproape neglijabilă, de 0,19% din total.
Datele au fost colectate de Measurement Lab (M-Lab), un parteneriat între mai multe organizații de profil, printre care Open Technology Institute (SUA), Google Open Source Research și PlanetLab (Princeston University) și compilate de Cable pe baza a 163 de milioande de teste individuale.
Autorii studiului precizează că unele țări nu au fost luate în calcul în acest top întrucât au probleme care le împiedică să pună în valoare o infrastructură digitală utilă și, prin urmare, nu au reușit să genereze suficiente teste pentru a furniza o viteză medie utilă. Țările excluse au fost: Butan, Republica Africa Centrală, Ciad, Congo, Eritreea, Groenlanda, Lesotho, Coreea de Nord, Insulele Solomon, Somalia și Sudanul de Sud.