România pierde bătălia cu importurile de fructe şi legume. Jumătate dintre mere şi pere sunt din străinătate

Legume şi fructe obişnuite care pot creşte în orice gospodărie şi care au transformat cândva România într-un brand pe pieţele de export satisfac tot mai puţin nevoia de consum a românilor. Paradoxal, populaţia este în descreştere, iar exporturile au crescut insignifiant sau deloc, astfel că explicaţiile nu le putem găsi decât în modul în care se face acum agricultură în România. 

Două din cinci kilograme de mere cumpărate sunt din import

Pe fondul unei scăderi a producţiei cu 4,4% faţă de anul precedent (nivelul maxim), anul trecut importurile de fructe proaspete au atins nivelul maxim al ultimilor cinci ani şi au crescut cu 73,7% faţă de anul 2010/2011 (nivelul minim). Practic, în jur de 21% din fructele care au ajuns anul trecut pe masa românilor au fost din import, mai mult cu 4,0 puncte procentuale comparativ cu anul precedent, potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică.

Spre exemplu, importurile de mere au crescut cu 37%, astfel că România a ajuns să acopere aproximativ 40% din consum cu fructe de peste graniţă. De asemenea, 60% din perele consumate de români, 86% din cantitatea de piersici şi 66% din cea de struguri sunt de import.

Consumul intern a avut aceeaşi tendinţă ca şi resursele, a înregistrat o scădere cu 4,0% faţă de anul precedent (nivelul maxim).

Record la importul de legume

Povestea dependenţei de importuri este cunoscută şi pe piaţa legumelor, grav afectată în ultimii ani ani de condiţiile externe, printre care embargoul rusesc. Dezastrul se vede clar în datele statistice potrivit cărora importurile de legume şi produse din legume (inclusiv pepeni) au atins în anul comercial 2014/2015 cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani, fiind cu 41,6% mai mari faţă de anul 2011/2012 (nivelul minim). 80% din consumul intern total ajunge în consumul uman.

Raportat la nevoia de consum, anul trecut,  importurile au contribuit în proporţie de 13,3% la formarea resurselor, cu 3,7 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent, în contextul unei producţii totale de 3,8 milioane de tone şi a unui consum total de 4,2 milioane de tone, din care alimentaţia populaţiei înseamnă 3,5 milioane de tone.

Ca exemplu, 11% din consumul naţional de roşii vine din import.

Consumului intern de legume şi produse din legume de anul trecut a fost cu 5,2% mai mic faţă de anul 2011/2012, când s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al perioadei analizate, dar cu 8,3% mai mare faţă de anul 2012/2013 (nivelul minim)

Raportat strict la consumul uman, ponderea importurilor a ajuns la 16,3% anul trecut, faţă de 11,8% în 2009.

Importuri tot mai mari de cartofi

Statistica ultimilor cinci ani arată că, indiferent de caracteristicile anilor agricoli, România are un deficit de cartofi pe piaţă, minusul provenind cu precădere din faptul că în jur de 40% din producţia totală se foloseşte pentru furaje, seminţe, producţia industrială. Plus pierderi.  

În anul comercial 2014- 2015 (ianuarie 2014-iunie 2015) deficitul a fost de aproximativ 220 mii de tone de cartofi, dublu faţă de 2009-2010, spre exemplu, urmare a unei producţii cu 12% mai mici. Au fost însă şi ani cu deficite mai mici, însă ponderea importurilor în total consum uman este în continuă creştere.

Anul trecut am bătut un nou record din acest punct de vedere, 11,4% din cartofii care au ajuns pe masa românilor fiind de import. Aceasta în condiţiile în care cu cinci ani în urmă ponderea era de numai 5,3%. În 2013-2014 ponderea a fost de 10,4%, în 2012-2013 de 16,3%, în 2011-2012 de 7,8%, în 2010-2011 de 10,3%. 

Raportat la consumul intern total, importurile reprezintă 6,7%.

În anul comercial 2014-2015, producţia totală a fost de aproximativ 3,5 milioane de tone (inclusiv cei pentru sămânţă, furaje, industrie), din care românii au consumat în jur de 2,2 milioane de tone de cartofi, mai mult decât în ultimii doi ani, dar uşor sub nivelul record atins în 2011-2012 când s-au mâncat aproximativ 2,3 milioane de tone.