România, ţară din lumea a treia. Cupluri din Ucraina recrutează de la noi mame-surogat pe care le plătesc cu 12.000 euro

„Lucru pentru femei. Invităm femeile în vârsta de la 18 până la 35 de ani, care au propriul lor copil sănătos, să fie mame surogat, pentru a ajuta cuplurile care nu pot avea copii. Garantăm confidenţialitate, anonimat şi compensaţii decente”. Aşa începe un anunţ de recrutare pentru mame surogat pe paginile de facebook ‘job în Botoşani’ şi ‘job în Iaşi’.

Anunţul face trimitere la platforma lucrupentrufemei pe care se prezintă explicit practica prin care cupluri infertile din Ucraina caută românce sănătoase, dispuse să li se implanteze în uter embrionul obţinut prin reproducere umană asistată medical, care conţine materialul genetic al cuplului ucrainean; să ducă sarcina la termen, să nască şi să cedeze voluntar drepturile legale asupra acelui copil, în baza unui contract cu un cuplu infertil. Totul – în schimbul unor sume cuprinse între 12.000 euro şi 15.000 euro.

După fertilizarea in vitro, embrionii sunt transferaţi în corpul mamei surogat care duce sarcina la termen. Nou-născutul este din punct de vedere biologic copilul cuplului ale cărui celule au fost utilizate – cuplul din Ucraina. Ovocitele mamei surogat nu se folosesc, pentru că mama surogat nu trebuie să aibă legătură genetică cu copilul pe care-l poartă în pântece, se explică pe platfoma de popularizare a practicii de recrutare mame surogat din România pentru clienţi din Ucraina.

În Ucraina, practica e legală, în România nu e reglementată

Relaţiile dintre mama surogat din România şi cuplul infertil din Ucraina sunt reglementate de un contract încheiat în conformitate cu Codul civil al Ucrainei. Toate drepturile şi obligaţiile părţilor sunt prevăzute în contract.

„Părinţii destinatari (adică părinţii biologici din Ucraina) cer, iar mama surogat se angajează să ducă sarcina care a avut loc după transferul în cavitatea uterină a embrionilor obţinuti ca urmare a procedurii de fertilizare in vitro, folosind ovocitele şi sperma care aparţin părinţilor destinatari”, se precizează pe platforma lucrupentrufemei.

În timpul sarcinii, mama surogat este de acord să respecte cu stricteţe recomandările medicului, pentru a duce cu bine sarcina la termen.
Părinţii biologici din Ucraina se obligă ca pe parcursul sarcinii să plătească lunar mamei surogat o sumă de bani pentru a-i asigura condiţiile de trai necesare pentru o sarcină sănătoasă. Aceşti bani îi vor fi plătiţi în numerar în fiecare lună.

După naştere, mama surogat nu va vedea copilul. În termen de trei zile de la naşterea copilului, părinţii biologici din Ucraina vor face demersurile necesare la registratura ucraineană, pentru înregistrarea în calitate de părinţi ai nou-născutului. În acest sens, părinţii biologici vor prezenta la registratură ucraineană certificatul de la maternitate care confirmă naşterea copilului de către o mamă surogat, şi acordul acesteia de a înregistra părinţii destinatari în calitate de părinţi legali, semnat şi legalizat de către notar înainte de sarcină sau la începutul sarcinii.

Româncele sunt ofertate cu sume cuprinse între 12.000 euro şi 15.000 euro ca să poarte în pântece copilul soţilor infertili din Ucraina.

Suma cuprinsă în intervalul antemenţionat acoperă întreaga perioadă a programului care include plăţile lunare pe care mama surogat le primeşte de la părinţii biologici din Ucraina, pe parcursul celor nouă luni de sarcină, potrivit informaţiilor prezentate pe platforma citată.
Cuplul din Ucraina suportă toate costurile legate de organizarea şi desfăşurarea programului, transportul, închirierea unei locuinţe pe perioada sarcinii, analizele efectuate mamei surogat, medicaţia, investigaţiile pe perioada sarcinii, până la cele pe care le presupune naşterea într-o clinică din Ucraina.

Printre cuplurile care recrutează mame surogat din România se numără străini care aleg Ucraina datorită reglementării maternităţii surogat, celebrităţi ori politicieni, pe care mama surogat nu-i va cunoaşte niciodată.

Contractul prin care mama din România renunţă la copil în favoarea clienţilor din Ucraina e legal.

„Atâta vreme cât contractul e încheiat şi executat în Ucraina, legalitatea lui nu poate fi pusă la îndoială. Din ce reiese din contract, mama surogat renunţă la copil inclusiv dacă aceştia (părinţii biologici din Ucraina) decedează înainte de naştere, copilul urmând să fie luat de autorităţile ucrainiene. În eventualitatea în care ar dori să păstreze copilul, ar trebui să nu se afle în Ucraiana la momentul naşterii, contractul putând fi anulat în România pentru cauză ilicită (câştiguri băneşti – chiar dacă se menţionează că e contract gratuit şi plata compensează pierderi generate de sarcină), dar şi pentru chestiuni de ordine publică”, a explicat pentru Economica.net avocatul Cătălin Stănescu, partener la firma de avocatură Bordianu şi Asociaţii.

În România nu e reglementată maternitatea surogat

„Nu sunt specializat în aşa ceva, dar în absenţa unei legislaţii dedicate mamelor surogat în România, legislaţia civilă se va aplica cu întâietate. Practica expusă pe acel site nu este legală, dar nici ilegală în România, dat fiind faptul că România nu are legislaţie în materie. Cum legea aplicabilă este cea civilă, se foloseşte principiul: „ceea ce nu este interzis de lege este permis”, a mai spus avocatul Cătălin Stănescu pentru Economica.net.

Site-urile care recrutează mame surogat din România nu pot fi interzise

„Nu există posibilitatea interzicerii unui site, nu într-un stat democratic şi nu când acel site este din străinătate. Conţinutul ar putea fi cenzurat de instanţă dacă s-ar afecta anumite drepturi certe şi recunoscute în România (cum ar fi drepturile de proprietate intelectuală). Aceste site-uri popularizează în limba română o procedură legală în Ucraina. Chiar dacă procedura ar fi ilegală în România, tot nu s-ar putea interzice conţinutul site-urilor respective, pentru că acestea au caracter de prezentare şi publicitate”, a explicat avocatul Cătălin Stănescu pentru Economica.net.

Ce consecinţe legale are în România şi Ucraina decizia de a fi mamă surogat pentru clienţi din Ucraina

Consecinţa legală este că banii primiţi pentru „activitatea” respectivă ar putea fi confiscaţi pentru „cauza imorală”. Cu toate acestea, mă îndoiesc că cineva din Ucraina ar contesta validitatea contractului dacă totul decurge bine. Ar putea fi o problemă cu taxele, dar nu cunosc regimul aplicabil tranzacţiilor între România şi Ucraina. Înainte să ia această decizie, femeile ar fi preferabil să consulte un avocat, ideal unul care ştie şi dreptul ucrainean, şi să se gândească bine la consecinţele medicale şi fiscale ale acestei decizii, a conchis avocatul Cătălin Stănescu.

ECONOMICA.NET atrage atenţia că decizia de a da curs acestor anunţuri are importante consecinţe psihologice, pe lângă implicaţiile medicale şi financiare.