Românii ţin centralele la minimum: Cum a evoluat consumul de gaze, cât contează reabilitarea termică a locuinţei

Sistemul de încălzire cu gaze a devenit mai eficient în ultimii cinci ani, iar asta se datorează programului de reabilitare termică a blocurilor şi, parţial, comportamentului mai economicos de consum. Potrivit unui raport al ANRE referitor la piaţa de gaze locală, din 2009 şi până la sfârşitul lui 2014, consumul de gaze al consumatorilor casnici a rămas relativ constant, 28.22 milioane de MWh faţă de 28.74 milioane de MWh, în condiţiile în care numărul lor a crescut cu 15%, 2.767 milioane faţă de 3,19 milioane. Consumul anual pentru fiecare client casnic a scăzut cu 11,7%, de la 962 de metri cubi anual la 849 de metri cubi.

În perioada monitorizată în raport, preţul final al gazului a urcat cu circa 20%.

„Un român consumă 211 kWh pentru încălzirea unui metru pătrat de locuinţă, în timp ce media UE este de 120 de kWh. Există studii care arată că izolarea termică a ansamblului de locuinţe reduce cheltuielile cu căldura cu până la 50%”, spune Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, pentru ECONOMICA.NET. Practic, o factură la căldură de 400 de lei lunar, în sezonul rece, poate ajunge la 200 de lei dacă locuinţa este izolată termic.

În prezent, programul de anvelopare termică a blocurilor din România are rezultate mai degrabă modeste, doar câteva mii de blocuri la nivelul întregii ţări, în ciuda faptului că, chiar şi aşa, consumurile specifice de gaz au scăzut. 

Programul naţional de anvelopare termică a blocurilor de locuinţe, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului Dezvoltării, se adresează asociaţiilor de proprietari care doresc să crească performanţa energetică a blocurilor de locuinţe care au fost construite pe baza unui proiect elaborat în perioada 1950-1990, indiferent de sistemul de încălzire al acestora.

Ce presupune reabilitarea termică?

 – izolarea termică a pereţilor exteriori ai blocului;
 – înlocuirea ferestrelor întregului bloc şi a uşilor exterioare existente cu unele superioare calitativ, care vor izola mai bine fiecare încăpere;
 – termo-hidroizolarea acoperişurilor sau a terasei/termoizolarea planşeului de peste ultimul nivel, în cazul existenţei şarpantei;
 – izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter;
 – demontarea instalaţiilor şi echipamentelor aflate pe faţadele şi terasa blocului de locuinţe precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrarilor de izolare termică,
 – lucrări de refacere a finisajelor anvelopei.

“În funcţie de rezultatele expertizei tehnice şi auditului energetic efectuat asupra blocului, la aceste lucrări se mai pot adăuga: reparaţii la elementele de construcţie care prezintă potenţial pericol de desprindere şi/sau afectează funcţionalitatea blocului de locuinţe şi  intervenţie la instalaţia de distribuţie a agentului termic pentru încălzirea spaţiilor comunale blocului de locuinţe”, se arată pe site-ul MDRAP.
Printre avantajele anevelopării se numără reducerea cheltuielilor la intreţinere, pentru plata energiei termice, datorită scăderii importante a pierderilor de căldura şi prin aceasta a consumului, îmbunătăţirea condiţiilor de confort în apartament, creşterea valorii apartamentului.

Cât costă reabilitarea?

Asociaţia de locatari plăteşte 20% din costul total al lucrărilor de reabilitare, dacă autoritatea locală nu decide să acopere şi acest procent dn bugetul propriu sau fonduri atrase. Restul de 80% este asigurat de la bugetul de stat şi cel local. Funcţie de capacitatea fiecărei autorităţi locale, acest procent poate fi acoperit din fonduri europene nerambursabile.

În cazul în care primăria nu acoperă partea ce revine locatarilor din mobilul ce urmează a fi reabilitat, procentul de 20% din totalul lucrării se împarte între toţi proprietarii, fiecăruia revenindu-i o cotă parte în funcţie de cota parte indiviză ce revine fiecărui proprietar. În cazul în care asociaţia, unul sau mai mulţi proprietari nu îşi pot achita partea ce le revine, primăria locală poate prelua parţial sau integral costurile şi poate decide modul în care se va recupera ulterior suma de bani.