Harta viitoarelor staţii de alimentare a maşinilor electrice din România. Unde spune Guvernul că vor fi puse „benzinăriile electrice”

Guvernul urma să aprobe în şedinţa de ieri un proiect de Hotărâte pentru aprobarea “Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei în ceea ce priveşte combustibilii alternativi în sectorul transporturilor şi pentru instalarea infrastructurii relevante în România şi pentru înfiinţarea Consiliului interministerial de coordonare pentru dezvoltarea pieţei pentru combustibili alternativi”.

Draftul documentului este încă din vara trecută în dezbatere publică, dar nu s-a discutat foarte mult despre el şi conţine prevederi destul de importante referitoare la viitoarea politică a României într-un domeniu care sigur se va dezvolta în viitor: amplasarea staţiilor de încărcare pentru maşinile electrice.

Numărul de „benzinării electrice” din fiecare oraş

Strategia estimează că, până la finalul anului 2020, în România vor fi amplasate circa 1.000 de puncte de reîncărcare/realimentare cu combustibili alternativi: energie electrică, în special, dar şi GNC-gaz natural comprimat. 166 dntre ele vor fi amplasate în oraşe, iar restul pe şosele, potrivit strategiei guvernamentale, care a stabilit şi densitatea acestor puncte, în funcţie de mărimea oraşelor. Iată estimarea, pentru fiecare oraş:

București:  50 puncte de reîncărcare cu energie electrică  şi 10 stații de realimentare cu GNC

Bacău, Brașov, Brăila, Galați, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Oradea, Ploiești, Timișoara, Baia Mare, Pitești: câte 5 puncte de reîncărcare cu energie electrică (total: 65 de puncte)  şi câte 1 stație de realimentare cu GNC (total: 13 stații)

Arad, Reșița, Drobeta Turnu-Severin, Deva, Zalău, Satu-Mare, Bistrița, Suceava, Botoșani, Piatra Neamț, Târgu Mureș, Vaslui, Miercurea Ciuc, Bacău, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Focșani, Râmnicu Vâlcea, Târgoviște, Buzău, Tulcea, Târgu Jiu, Slatina, Alexandria, Slobozia, Călărași, Giurgiu: 1 punct de reîncărcare cu energie electrică (total: 28 de puncte).

Citeşte şi: 

Cel mai mare producător de staţii de încărcare pentru maşini electrice din lume, EV-Box, a intrat în România

“Prin asigurarea unui număr minim de puncte de realimentare și reîncărcare în aglomerările urbane de mai sus, este garantat accesul larg la infrastructura pentru combustibili alternativi în cele mai populate și relevante din punct de vedere economic zone urbane din România. Totodată, prin dispunerea teritorială a acestor zone urbane, este asigurată conectivitatea inter-urbană și transfrontalieră în raport cu TEN-T, distanțele între localitățile identificate sau dintre acestea și zonele de graniță nedepășind 150 de km (cu excepția distanței de 164 de km dintre Oradea și Cluj-Napoca)”, se arată în document.

Unde vor fi amplasate staţiile de încărcare de pe autostrăzi şi drumurile europene: 

Maşinile 100% electrice sunt încă scumpe, mai ales pentru piaţa românească, lucru evidenţiat şi în strategie, dar, în viitor, pe măsura progresului tehnologic, preţurile vor scădea iar numărul de maşini electrice care vor circula pe străzile din România va creşte şi el, potrivit părerii unanime în acest sens a firmelor de consultanţă.

“Prețul vehiculelor electrice este în prezent semnificativ mai mare decât în cazul vehiculelor cu motoare cu ardere internă, iar pentru puținele modele la care autonomia trece de 500 km, prețul acestora este foarte mare (cca. 100.000 euro). Bateria este componenta majoră în totalul costurilor aferente unui vehicul electric , iar prețul acesteia, disponibilitatea comercială și performanța tehnică influențează decizia de achiziționare a unui asemenea vehicul. (…) Majoritatea vehiculelor hibride plug-in au actualmente o autonomie de cca. 30-50 km, dacă folosesc exclusiv motorul electric, în timp ce vehiculele electrice 100%, au o autonomie de 16/58 cca. 200 km. De asemenea, vehiculele hibride plug-in au un preț mai competitiv decât cele 100% electrice. Totuși, la orizontul anului 2020 este de așteptat ca interesul pentru vehiculele exclusiv electrice să crească datorită evoluțiilor tehnologice, care vor genera atât o creștere a autonomiei acestora (estimată în jurul a 450-600 km) cât și la formarea unor prețuri competitive”, scrie în strategia guvernamentală.

Iar tendinţa este susţinută şi de consultanţi.

În 2030, din cele 6,3 milioane de autoturisme care vor circula în România, 4,33 milioane vor fi cele cu motor termic, clasice, iar restul vor fi motoare cu propulsie alternativă, hibride sau electrice, potrivit unui studiu realizat de Deloitte România. Vor fi 1,4 milioane de hibride şi circa 530.000 de maşini electrice.

Citeşte şi: 

În şapte ani, maşinile electrice vor fi la fel de multe, de performante şi de ieftine ca cele tradiţionale – studiu E&Y

http://e-nergia.ro/in-sapte-ani-masinile-electrice-vor-fi-la-fel-de-multe-de-performante-si-de-ieftine-ca-cele-traditionale-studiu-ey/

Iar evoluţia va face ca actualele maşini „clasice” să devină istorie şi la noi. În anul 2050, din cele circa 8,05 milioane de automobile care vor circula în România, 6,54 vor fi electrice şi aproape 1,1 milioane vor fi hibride, potrivit prezentării Deloitte. Doar 366.000 de maşini vor mai avea clasicele motoare de acum, pe benzină sau motorină.